Iată cât de ușor putem scăpa de starea de SUPĂRARE și MÂHNIRE – Sfântul Porfirie Kavsokalivitul

Într-un anumit fel traversează un om necredincios necazurile și dificultățile care-i apar în care, și într-un alt fel le depășește un om credincios.

Credința și nădejdea în Dumnezeu îl ajută pe acesta din urmă să treacă mai ușor peste toate neplăcerile vieții, fără să-și piardă vreodată speranța sau pacea.

Cum sa ne izbavim de suparare

Arma creștinului împotriva necazurilor este pe de o parte smerenia, și pe altă parte, rugăciunea. Cugetarea smerită îl ajută să-și păzească sufletul netulburat de orice întâmplare rea care vine peste el, iar rugăciunea îi dă putere, îl luminează, îl povățuiește și îi aduce mult har de la Dumnezeu.

Părintele Porfirie Kavoskalivitul avea un sfat simplu pentru cei cuprinși de mâhnire și supărare din pricina greutăților.

„Să vă orientați fiecare supărare spre cunoașterea lui Hristos, spre iubirea Sa, spre adorarea Sa. Și Hristos, Care așteaptă permanent cu dor să ne ajute, vă va da harul Său și puterea Sa, și va transforma supărarea în bucurie, în dragoste față de frați, în adorare a Sa. Astfel va pleca întunericul”.

E de ajuns ca din bezna în care zăcem, să deschidem doar puțin portița sufletului, și lumina lui Hristos, care luminează pe tot omul ce vine în lume, va pătrunde în cămara sufletului, risipind toată negura și mâhnirea.

A deschide portița sufletului înseamnă a asculta glasul Domnului, Care stă la ușa fiecăruia și bate să I se deschidă. A deschide sufletul spre Dumnezeu înseamnă a-L invita înăuntrul ființei noastre, a vorbi cu El, a-I cere ajutorul.

Acest lucru ne îndeamnă Sfântul Porfirie să-l facem ca să ne izbăvim de întunericul pe care vrăjmașul îl aruncă asupra noastră ca să ne ducă la deznădejde: să ne rugăm.

Să facem din starea rea în care ne aflăm scară către cer. Să facem din mâhnirea noastră o rugăciune smerită care se înalță către Dumnezeu.

Ori de câte ori suntem supărați, întristați, îngrijorați, copleșiți de probleme sau încercări, să ne întoarcem cu fața spre Dumnezeu și să-I spunem toate neputințele noastre, cerând cu credință ajutorul Lui.

„Să vă dăruiți sufletul rugăciunii „Doamne Iisuse Hristoase, miluiește-mă!”, pentru toate grijile voastre, pentru toate și pentru toți”.

Niciodată nu trebuie să ne lăsăm copleșiți de greutăți, ci cu nădejde să privim spre Cel Care poate să ne izbăvească. Aceasta este singura noastră nădejde de mântuire.

„Nu priviți la ceea ce vi se întâmplă, ci priviți Lumina, pe Hristos, așa cum copilul privește spre mama sa atunci când i se întâmplă ceva.

Să le priviți pe toate fără grijă, fără mâhnire, fără presiune, fără strângere de inimă. Întreaga voastră strădanie să fie aceea de a privi spre Lumină. Astfel, în loc să vă dedați mâhnirii, vă dedați slăvirii lui Dumnezeu”.

__________________________________________

Sursă: Monahul Patapios Kavsokalivitul, Sfântul Cuvios Porfirie Kavsokalivitul, Sfințenia în secolul al XXI-lea, Editura Doxologia, Iași, 2015, p. 55: https://doxologia.ro/cuvinte-duhovnicesti/doamne-iisuse-hristoase-miluieste-ma-pentru-toate-grijile-voastre-pentru-toate