NALBA MARE – mucilagiul care hidratează, înmoaie, calmează și reduce inflamațiile

Nalba mare (Althaea officinalis) este una din cele mai bune plante secretolitice, emoliente și anti-inflamatoare. Frunzele și rădăcina de nalbă mare conține cantități semnificative de mucilagii, pectine, substanțe grase și rezinoase, flavonoide, taninuri, sare și acizi fenolici.

Nalbă Mare

Nalbă Mare (Althaea officinalis)

Nalba mare – proprietăți

Florile, frunzele și rădăcina de nalbă mare sunt surse extraordinare de mucilagii cu efecte hidratante, calmante și anti-inflamatorii. Are proprietăți secretolitice pulmonare, expectorante, diuretice, anti-inflamatoare (pentru aparatul respirator, renal și gastro-intestinal) și emoliente, mai ales pentru faringe și gât (înmoaie țesuturile congestionate sau înăsprite).

Deși are o aplicabilitate largă asupra mucoaselor din corp, nalba mare are o relație specială cu rinichii și vezica biliară. A fost folosită cu succes de botanistul londonez Samuel Westscott în secolul al 19-lea pentru constipație și pietre. Nalba mare a fost numită “cel mai diuretic dintre mucilagii”, și ”cea mai mucilaginoasă dintre diuretice”. În aceste scopuri, se administrează sub formă de infuzie sau decoct, zilnic, timp de o lună.

Nalba mare este una din acele plante unice cu efecte sau reglatoare, care poate trata afecțiuni opuse, precum sete și urinare excesive, sau uscăciune, căldură și lipsă de sete.

Indicații terapeutice

Nalba mare a fost folosită de secole și la nivel extern. Ultimul mare medic al Antichității, Galen, considera nalba mare eficientă în mod special pentru prevenirea formării de puroi. Acesta recomanda cataplasmele din rădăcini de nalbă fierte timp îndelungat în apă cu făină de orz.

Spălăturile cu nalbă mare pot ajuta și în caz de eczeme uscate sau psoriazis. Are de asemenea un efect lubrifiant asupra genunchilor și articulațiilor.

Botanista Pam Fisher, care a lucrat cu mulți pacienți de cancer și supraviețuitori, sugerează că nalba mare poate fi cel mai bun prieten în timpul chimioterapiei. În acest caz, se bea ½ litru de extract rece de rădăcini de nalbă pe zi.

— Mucoase uscate, inflamate, iritate
– Răgușeală, dureri în gât, tuse uscată, tuse convulsivă, congestie, catar, mucus întărit, bronșită, astm
– Laringită, traheită, amigdalite, abcese dentare (gargară)
– Glande umflate, tari
– Aciditate la stomac, arsuri la stomac, hiperaciditate, ulcer, gastrită, colită, diaree, dizinterie, boala Crohn, constipație, hemoroizi
– Urinare deficitară, dureroasă, eliminarea ușoară a pietrelor
– Cistită, hematurie, infecții renale
– Artrită la genunchi
– Ulcerații ale pielii, arsuri, furuncule, piele inflamată
– Hipertensiune cu retenție de apă
– Diabet
– Chimioterapie
– Sete cu urinare excesivă

Recoltare și preparare

Cel mai bun mod de preparare a florilor, frunzelor și rădăcinii de nalbă este macerarea în apă rece (la temperatura camerei). Ce mai prielnic moment de a culege nalba mare este luna iunie, când conține cea mai mare cantitate de principii active.

Rădăcinile se curăță cu o perie, fără să se spele, pentru a nu pierde substanțele active. Rădăcina de nalbă mare a fost folosită în principal pentru sistemul digestiv, iar frunzele pentru sistemul urinar și plămâni.

Frunzele se culeg înainte de înflorire, deoarece conțin mai multe mucilagii. Rădăcina este extrasă cel mai bine în apă rece. Rădăcina și frunzele de nalbă mare pot fi folosite sub formă de tinctură sau ceaiuri.

Moduri de administrare

Macerat la rece de nalbă – se pune 1 lingură de rădăcină de nalbă mărunțită la macerat peste noapte într-o cană cu apă rece; se strecoară și se adaugă 1 vârf de cuțit de bicarbonat de sodiu; se iau câte 2-3 linguri, de 3 ori pe zi, înainte de mese, pentru răgușeală, tuse, bronșite, tulburări gastrice, infecții renale și gastrointestinale.

Infuzie de nalbă – se pun 2 lingurițe de frunze de nalbă la infuzat 30 de minute într-o cană cu apă clocotită; se bea câte 1 cană, de 3 ori pe zi, înainte de masă, într-o cură de 3 luni, pentru constipație, cistite, crampe sau spasme abdominale; cura se poate relua după o pază de o săptămână.

Decoct de nalbă – se pune 1 lingură de flori și frunze mărunțite la fiert 15 minute cu 1 cană de apă, completându-se lichidul care se evaporă; se beau câte 50 ml, de 3 ori pe zi, înainte de masă, pentru ulcer, gastrită, bronșită sau blocaj renal.

Tinctură din nalbă – se pun 30 g de plantă (flori, frunze și rădăcină) la macerat 10 zile într-un borcan cu 100 ml de alcool, agitând recipientul de mai multe ori pe zi; după strecurare, tinctura obținută se mai lasă la frigider 6 zile, apoi se filtrează ultima dată; se iau câte 20-30 de picături, de 2-3 ori pe zi, înainte de masă, în puțină apă, timp de 2-3 săptămâni, pentru bronșită sau afecțiuni gastrice.

Contraindicații

Toate speciile de nalbă (mare, mică, de grădină și de pădure) sunt considerate netoxice, și de aceea nu există contraindicații la utilizarea acestei plante.

Sursă: http://www.woodherbs.com/Marshmallow.html

Citeşte mai multe despre:

*Sfaturile și orice informații despre sănătate disponibile pe acest site au scop informativ, nu înlocuiesc recomandarea medicului. Dacă suferiți de boli cronice sau urmați tratamente medicamentoase, vă recomandăm să consultați medicul dumneavoastră înainte de a începe o cură sau un tratament naturist, pentru a evita interacțiunea. Prin amânarea sau întreruperea tratamentelor medicale clasice vă puteți pune sănătatea în pericol.


Ți-a plăcut acest articol? Share pe:

Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.