Angelica – proprietăți, beneficii și utilizări terapeutice
- Cuprins articol:
Angelica (Angelica aschangelica/officinalis) este un panaceu al medicinei naturiste. De la holeră şi ciumă, până la tulburări psihice şi boli sufleteşti, angelica are o forţă de tămăduire extraordinară.
Angelica – proprietăți, beneficii și utilizări terapeutice
Cuprins
Angelica – descriere
În tradiţia populară, angelica mai este numită şi „Iarba celor 7 îngeri”, datorită proprietăţilor psihotrope pe care le are.
Încă de pe vremea călugărilor benedicţi, era utilizată ca un elixir al tinereţii.
De altfel, angelica este astăzi parte din formula bitterului suedez.
Angelica poate fi văzută prin munţi, pe locuri stâncoase şi umede, prin păduri şi pe lângă râuri. Creşte înaltă şi are atât frunze, cât şi flori de culoare verde.
Angelica este o plantă medicinală rară, ocrotită de lege, fiind considerată monument al naturii.
Proprietăţi
În scop medicinal se folosesc rădăcina, tuplina, frunzele şi seminţele plantei.
Se prepară şi se găseşte sub formă de tinctură, ceai, cremă, ulei, macerat, etc.
Conţine vitamina B1, uleiuri volatile, acid angelic şi principii amare.
Are diferite proprietăți: stimulente cerebrale, antiseptice, depurative, diuretice, tonice digestive, carminative, calmante, analgezice şi antireumatice.
Indicaţii terapeutice
• Anxietate, astenie, depresie, migrene, stres, bulimie
• Acnee, eczeme
• Tuse, astm, bronşită, febră
• Gingivită, stomatită
• Constipaţie, balonare, enterocolită, ulcer
• Hepatită, ciroză
• Nevralgii, gută, reumatism
Preparate din angelica
Infuzie/ ceai de angelica
Se pune o lingură de plantă mărunţită la o cană de apă fiartă, fierbinte. Se lasă la infuzat 15 minute, şi se strecoară. Se beau câte 2-3 ceşti medii pe zi.
Pulberea de angelica
Planta uscată se macină fin prin râşniţa de cafea şi se păstrează în punguţe de hârtie, sau în borcane închise ermetic, la loc rece şi întunecos.
Se iau câte 2-3 linguriţe pe zi din acest preparat. Pulberea se ţine mai întâi sub limbă timp de 15 minute, apoi se înghite cu apă.
Este un leac minunat pentru problemele digestive care apar pe fond nervos: indigestie, digestie dificilă şi anorexie psihică.
Se poate combina cu pulbere de anghinare. Din acest preparat se ia câte o linguriţă, de 4 ori pe zi, înainte de mese.
Tinctura de angelica
Se prepară din 500 ml de alcool rafinat de 50-70 de grade şi 10 linguriţe de plantă verde, mărunţită. Se pun ingredientele într-un borcan de sticlă şi se închide ermetic.
Se lasă la macerat 2-3 săptămâni, la loc însorit şi cald. La urmă se strecoară lichidul şi tinctura astfel obţinută se păstrează în recipiente de sticlă, la loc răcoros.
Se iau câte 2 linguriţe pe zi, diluate într-un pahar de apă. Pe parcursul unei zile se pot bea 2-3 astfel de pahare.
Ca uz extern, tinctura de angelică se aplică pe locurile afectate, cu un tampon de vată sau sub formă de comprese.
Cremă/unguent de angelica
Se topesc 7 linguri de unt într-un vas şi se pune o lingură de plantă măcinată prin râşniţa de cafea. Se amestecă folosind o lingură de lemn şi se lasă totul la macerat 5-7 ore.
Se pun din nou la foc mic, până se topeşte bine. Compoziţia nu trebuie fiartă. Se filtrează şi se pune în recipiente de sticlă, la frigider.
Se aplică pe zonele afectate, în strat subţire, şi se masează până pătrunde în piele.
Ulei din angelica
Uleiul volatil din seminţele acestei plante este un tonic cerebral excepţional. Este indicat celor care nu se pot concentra, precum şi copiilor care au probleme de dezvoltare mentală.
Se prepară din maceratul de angelică. Se beau 3 pahare pe zi, în care se adaugă 2 linguriţe de pulbere de mentă şi 2 din pulbere de pelin.
Cataplasme cu angelica
Se pun la infuzat într-o ceaşcă de apă caldă 5 linguriţe de plantă mărunţită şi se lasă o oră jumate acoperită. Se pune o compresă sterilă sau un tifon înmuiat în preparat, pe locul afectate.
Precauţii şi contraindicaţii
Angelica nu se ia pe perioada sarcinii şi alăptării, nici de către persoanele care au diabet. Înainte de începerea unui tratament cu Angelica se recomandă consultul unui medic homeopat.
