Dacă am reuși să reducem insulina, am scăpa de 75% din bolile lumii – dr. Robert Lustig
Abuzul de zahăr nu duce doar la creșterea în greutate, ci la îmbolnăvirea organismului. Întâi apar bolile și apoi probleme cu greutatea corporală.
Și care sunt aceste boli? Bolile metabolice.
Cuprins
Rezistența la insulină – rădăcina bolilor metabolice
Dr. Robert Lustig a descoperit în anul 2006 că zahărul se află la baza bolilor metabolice, precum diabetul și ficatul gras. Iar cauza principală este rezistența la insulină.
A început să pună accentul în clinica sa pe reducerea acestei insulinorezistențe. Când a reușit să reducă nivelul insulinei, pacienții au scăzut și în greutate.
Citește și – Zahărul este o toxină care ne otrăvește mitocondriile – dr. Robert Lustig
Dacă toate clinicile și toți medicii ar urmări reducerea insulinei, am scăpa de 75% din bolile cronice din lume, spun dr. Chatterjee și dr. Lustig.
Medicina modernă nu tratează cauza, doar maschează simptomele
Dacă medicii s-ar întreba la finalul zilei câți pacienți au tratat cu adevărat, acel procent ar fi probabil foarte mic.
În mod paradoxal, medicina modernă nu răspunde bine la „noile idei”. Medicina modernă tratează doar simptomele, nu și cauza reală sau rădăcina bolilor.
Medicamentele te fac să te simți mai bine, însă boala persistă și poate chiar avansează, fără să fie oprită. Poți da statine ca să scazi colesterolul LDL, însă nu ai făcut nimic să rezolvi problema. Ea rămâne acolo.
Pacienții trebuie să știe că există soluții practice la bolile lor. Altele decât medicamentele.
Dr. Lustig merge pe principiul: „Protejează-ți ficatul și hrănește-ți flora intestinală”.
Industria alimentară face tocmai opusul: supraîncarcă ficatul cu zahăr și înfometează intestinele din cauza lipsei de fibre din alimente.
Zahărul distruge ficatul
Ficatul este extrem de atacat atunci când abuzăm de zahăr. Nu zahărul în sine este problema, ci cantitatea. Doza face otrava.
Intestinele noastre pot gestiona o cantitate mică de zahăr, pe care îl transformă în grăsime. Dacă consumi zahăr peste capacitatea intestinelor, surplusul va ajunge în ficat.
Citește și – Zahărul trebuie folosit doar ca un condiment, nu ca aliment! – dr. Mihaela Bilic
Zahărul produce în ficat aceleași daune ca și alcoolul: glicare, oxidare, disfuncții mitocondriale și rezistență la insulină.
Insulinorezistența se află la baza tuturor bolilor metabolice cronice, spune dr. Lustig.
Nivelurile crescute de insulină în corp cresc riscul de diabet, obezitate, Alzheimer, boli cardiovasulare, cancer.
Toate sunt din cauza ficatului și a vătămării pe care zahărul o provoacă.
Puțin zahăr este în regulă. Dacă întreci limita, nu te poți aștepta decât la probleme de sănătate.
Alimentele ultra-procesate sunt o sursă de îmbolnăvire a populației
Nu doar zahărul contribuie la îmbolnăvirea populației și randamentul scăzut de vindecare a bolilor, ci alimentația curentă în general.
Majoritatea bolilor sunt cauzate de alimentele ultra-procesate care sunt consumate în cantități foarte mari.
Țările dezvoltate au cele mai mari rate de mortalitate. Oamenii nu mor acolo unde încă se mănâncă mâncare adevărată, spune dr. Lustig.
În pandemia de COVID, nu virusul a omorât oamenii, ci furtuna de citokine. Acest răspuns al sistemului imunitar poate fi îmbunătățit prin consumul de alimente bogate în fibre, care conțin acizi grași.
Fibrele sunt antiinflamatorii și cresc sensibilitatea la insulină. Problema este că produsele ultra-procesate pe care le consumăm nu au deloc fibre. Acestea au fost înlăturate din alimente, inclusiv din făină și din pâine.
Fibrele sunt sursa originală de probiotice din natură. Dr. Chatterjee spune că înfometarea florei intestinale prin deficitului de fibre la o serie de boli intestinale severe, precum intestinul permeabil, boala inflamatorie intestinală, colon iritabil, inclusiv la depresie.
Importanța crucială a hranei în prevenirea și vindecarea bolilor
Nimeni nu a discutat în pandemia de COVID despre importanța hranei.
Abuzul de zahăr, consumul de alimente procesate și lipsa de fibre au avut un rol esențial. Nu măștile și distanța socială.
Citește și – Hrana este o armă puternică în mâna bolnavilor cardiaci și metabolici – dr. Gheorghe Cerin
Fiecare dintre noi trebuie să ne întrebăm ce înseamnă sau ce ar trebui să însemne un aliment,
Raportându-ne la produsele ambalate din magazine, putem spune că vreunul din ele reprezintă realmente o sursă de hrană pentru organismul uman?
Orice lucru ambalat care are o etichetă nu este un aliment adevărat, ci un produs chimic. Sau mai bine zis, o bombă chimică.
Sursă articol: Rangan Chatterjee, The bitter truth about sugar & how it causes inflammation: https://www.youtube.com/watch?v=zXiQgTZZqPg&ab_channel=DrRanganChatterjee
