„Un locuitor din țările civilizate consumă cca. 4,5 kg de ADITIVI alimentari pe an” – dr. Pavel Chirilă

Una din cele mai mari probleme cu care se confruntă societățile moderne este poluarea aerului, a solului și implicit a hranei.

Doctorul Pavel Chirilă susține că cel mai periculos tip de poluare a pământului este realizat prin insecticide și îngrășăminte chimice, iar a hranei prin numeroși aditivi alimentari.

O statistică înfricoșătoare, publicată de dr. francez Roland Sanans în cartea sa “Les manifestations allergiques chez l`enfant”, arată că locuitorii țărilor civilizate consumă în fiecare an aproximativ 4,5 kg de aditivi.

______________________

Ce sunt aditivii alimentari

Aditivii alimentari sunt substanțe adăugate alimentelor pentru menținerea sau îmbunătățirea prospețimii, gustului, mirosului, texturii și aspectului lor.

Cei mai vechi aditivi, folosiți de secole pentru conservarea hranei sunt sarea (în produsele de carne), zahărul (în dulcețuri și marmelade) și dioxidul de sulf (în vin).

Producția pe scară largă a alimentelor a impus dezvoltarea unei game diverse de aditivi pentru a asigura distribuția acestora în condiții de siguranță din fabrici sau bucătării industriale în magazine și în cele din urmă în casele consumatorilor.

Utilizarea lor este justificată doar atunci când se urmărește conservarea calității nutriționale a alimentelor sau creșterea stabilității lor.

Aditivii alimentari pot fi derivați din surse vegetale, animale sau minerale, sau pot fi sintetici. Există sute de aditivi, împărțiți în 3 categorii principale:

1. agenți de aromatizare – în această categorie intră cei mai mulți aditivi, folosiți în băuturi, cereale, prăjituri și iaurt; se folosesc astăzi foarte mulți aditivi artificiali care imită o aromă naturală;

2. preparate enzimatice

3. alți aditivi – coloranți, îndulcitori, potențatori de arome etc.

_______________________________

Potrivit unui raport întocmit de Clinica de Oncopedatrie din Dusseldorf, cele mai periculoase E-uri sunt:

• E330
• E621
• E211
• E131
• E142
• E213
• E214
• E215
• E217
• E239

_______________________________

Aspartamul se numără și el printre aditivii cu efecte negative grave asupra organismului. Cercetătorii americani au stabilit că acesta provoacă circa 90 de simptome raportate la FDA:

– cefalee, vertij
– spasme cerebrale, spasme coronariene
– grețuri
– spasme musculare
– îngrășare
– erupții
– depresie, astenie, iritabilitate
– insomnie
– tulburări de vedere
– scăderea auzului
– palpitații
– senzație de lipsă de aer
– atac de panică
– deteriorarea gustului
– tulburări de memorie
– dureri articulare etc.

Autoarea Nicoleta Macovei scrie în lucrarea „O bombă chimică: aditivi alimentari” că aspartamul a fost asociat cu numeroase boli cronice: tumori cerebrale, scleroză multiplă, epilepsie, sindrom extra-piramidal, Alzheimer, retard mintal, limfoame, malformații.

_______________________________

Un alt factor masiv de poluare a hranei de origine animală este adaosul de antibiotice. Maria Chirilă, soția medicului Pavel Chirilă, de profesie alergolog, a descoperit că persoanele care consumă carne de animale crescute în regim industrial dezvoltă sensibilitate sau alergie la antibiotice pe care nu le-au ingerat niciodată.

Zaharina, interzisă în anul 1997 în SUA dar readmisă ulterior, s-a dovedit a fi vinovată de apariția cancerul la animale.

Ciclamații sunt un grup de aditivi sunt de asemenea suspecți a fi cancerigeni.

Benzoatul de sodiu, utilizat în băuturile răcoritoare ca agent antiseptic, are numeroase efecte nocive, inclusiv cancerigene (îndeosebi leucemie), motiv pentru care a fost interzis în mai multe țări. În România încă se folosește în sucuri, jeleuri, sosuri, plăcinte, murături, margarină, creveți și caviar, măsline conservate, lactate, mezeluri, condimente, produse de patiserie, acadele, medicamente și inclusiv sucurile naturale (îndeosebi cele din portocale).

_______________________________

Dr. Pavel Chirilă mai atrage atenția asupra faptului că guvernul a decis în anul 2002 iodarea întregii populații din România, prin introducerea sării iodate în industria alimentară.

Administrat în exces, iodul a fost asociat cu înmulțirea numărului de cazuri de boli tiroidiene, îndeosebi gușă, hipotiroidie, tiroidiă Hashimoto, tireotoxicoză, cancer tiroidian și mărirea glandei tiroide.

_______________________________

Surse bibliografice:

1. Prof. Univ. Dr. Pavel Chirilă, Vindecarea, Poluarea hranei, Editura Christiana, București, 2009, pp. 78-83

2. Ce să mâncăm, Benzoatul de sodiu: http://cesamancam.ro/benzoatul-de-sodiu-e211.html

3. World Health Organization, Food additives: http://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/food-additives

4. Lavinia Bratu, „Cele mai toxice obiceiuri alimentare si cum ne ferim de ele?” http://www.laviniabratu.ro/cele-mai-toxice-obiceiuri-alimentare-si-cum-ne-ferim-de-ele/