Bunătatea crește imunitatea și sănătatea inimii – dr. David Hamilton
Dr. David Hamilton este scriitor, chimist, cercetător și unul din marii experți pe subiectul minte-corp.
Medicul are un mesaj îndrăzneț, dar îmbrățișat de tot mai mulți medici și pacienți deopotrivă: mintea poate să vindece corpul.
Efectele secundare ale bunatatii: Bite Size
Mai exact, bolile pot fi ameliorate sau chiar înlăturate cu ajutorul unei gândiri pozitive. Dr. Hamilton propune o atitudine bazată pe empatie și altruism.
Cuprins
Chimia creierului produce schimbări în plan fizic
În munca sa de cercetător pentru dezvoltarea medicamentelor pentru bolile cardiovasculare și cancer a fost fascinat de efectul placebo.
„De ce și cum se face că starea unor persoane se îmbunătățește când primesc un placebo și nu un medicament adevărat?”
Cum anume reușește gândirea sau chimia creierului să producă efecte concrete în corp?
A părăsit activitatea de farmacist și a început să scrie cărți prin care „educă” publicul cum să își optimizeze sănătatea mentală și implicit pe cea fiziologică.
Bunătatea influențează sănătatea
Dr. Hamilton vorbește despre impactul pe care bunătatea, blândețea și generozitatea le au asupra sănătății.
Citește și – Un truc uimitor care crește pe loc buna-dispoziție, bucuria și mulțumirea
A fi bun înseamnă practic o investiție în propria ta sănătate mentală, dar și a celorlalți.
Bunătatea te face să te simți fericit, împlinit și mai puternic împotriva depresiei și a altor tulburări psiho-emoționale.
Când ai făcut ultima dată ceva bun și frumos pentru cineva? Îți aduci aminte cum te-ai simțit atunci?
Cu siguranță ai avut un sentiment plăcut. La fel se întâmplă și cu comportamentele, gândurile sau emoțiile negative. Ele ne afectează starea de spirit. Stresul produce efecte nu doar la nivel mental, ci și în plan biologic.
Bunătatea ne face bine
Fiecare act de bunătate este mai însemnat și mai important decât ne putem imagina, scrie dr. Rangan Chatterjee în introducerea unui podcast realizat cu dr. Hamilton în care acesta din urmă vorbește despre legătura dintre minte și corp.
Autorul prezintă rezultatele unor studii inedite care confirmă că bunătatea ne face bine, nouă și celorlalți. Există o adevărată știință în spatele bunătății.
Dr. Chatterjee a constatat de-a lungul anilor că aceasta este piesa de legătura care lipsește din abordarea medicală stric biochimică.
Din fericire, mulți din medici și experți în domeniul sănătății au devenit conștienți de acest lucru.
Empatia crește imunitatea
Chiar și felul în care vorbești cu cineva produce un impact asupra stării de spirit, a ta și a interlocutorului.
Există un studiu care demonstrează acest lucru, realizat pe 700 de pacienți cu simptome de răceală și gripă care au primit vizita medicului.
Studiul a urmărit „empatia consultațională” a medicului față de bolnav.
Pacienții care au acordat scoruri mari de empatie medicilor aveau un răspuns imunitar cu 50% mai mare decât al celorlalți pacienți.
Cu alte cuvinte, bolnavii care au fost tratați cu mai multă empatie de către medic au avut parte de o îmbunătățire a imunității.
Bolnavii s-au simțit mai bine când medicul le-a vorbit frumos și a arătat înțelegere față de ei și acest lucru le-a crescut practic imunitatea.
„Cum te simți afectează în mod fizic funcțiile sistemului imunitar”.
Conexiunea profundă cu celălalt modifică planul fiziologic. Experimentul „Maica Tereza” este o altă dovadă a acestui fapt.
Experimentul „Maica Tereza”
Peste 1.000 de oameni au fost rugați să vizioneze un film de 15 minute cu Maica Tereza în care aceasta ajuta oamenii străzii – copii săraci și bolnavi.
La finalul studiului, nivelul de anticorpi din salivă (imunoglobulina G) a crescut cu 50%.
Motivul a fost vizionarea actelor de compasiune realizate de altcineva.
Această conexiune emoțională cu persoana care face bine i-a marcat profund de participanți.
Altfel spus, nu doar persoana care primește compasiunea este marcată pozitiv, ci și cel care privește actul de compasiune.
Bunătatea generează în corp oxitocina
Generozitatea, bunătatea și căldura provocată de conexiunea cu cineva produc în corp oxitocina.
Bunătatea este opusul stresului (nu calmul sau liniștea, care înseamnă lipsa stresului).
Stresul nu este provocat de o situație exterioară, ci de felul în care te simți. Doi oameni pot fi în același loc stresant (ex. traficul). Unul se simte stresat, iar altul relaxat. Deci nu este traficul de vină, ci felul în care te simți, felul în care alegi să simți, să percepi situația.
Sentimentele de stres generează hormonul de stres. Bunătatea generează oxitocina, supranumit „hormonul bunătății” sau „hormonul cardioprotector”.
Acest hormon este inițiat de empatie, compasiune, atingere, căldură emoțională, orice comportament gentil și plăcut.
Bunătatea produce efecte în sistemul cardiovascular
Acum știm de ce oamenii cu relații bune au o sănătate cardiovasculară mai bună.
Ostilitatea și agresiunea sunt corelate cu întărirea arterelor. Acestea reduc nivelul de oxitocină și cresc nivelul tensiunii arteriale.
Scăderea nivelul de oxitocină înseamnă scăderea protecției asupra inimii.
Cultivarea bunătății, expunerea la lucruri frumoase
Este atât de ușor să ne îmbunătățim sănătatea mentală și fizică! Dacă am înlocui vizionarea știrilor cu mesaj negativ cu știri pozitive, emisiuni despre fapte bune sau evenimente frumoase, cu siguranță am avea un moral mult mai bun.
„Când ne aflăm lângă alte persoane care ne susțin ne simțim bine. Corpul nostru se schimbă, expresia genetică. Reducem inflamația, stresul oxidativ, disfuncțiile imune”.
Aceste ultime trei lucruri sunt deja suficiente pentru combaterea bolilor. Este uimitor că lucrurile care ne fac să ne simțim bine totodată ne fac bine.
Dacă am încerca să practicăm mai des bunătatea, compasiunea și cultivarea gândurilor bune, atunci acestea ar putea deveni un obicei. Ar putea deveni felul nostru de a fi.
Citește și – Blândețea are forța de a tămădui răul, din noi și din jurul nostru
Felul în care interacționăm cu oamenii trebuie să fie mai blând și mai cald. Acest lucru te schimbă ca persoană. Devii o persoană mai „calitativă”. Mai blândă, mai răbdătoare, mai conștientă de nevoile și neputințele celuilalt.
Cele 5 efecte „secundare” ale bunătății
Iată care sunt, pe scurt cele 5 efecte secundare ale bunătății, potrivit autorului dr. David Hamilton:
1. Bunătatea te face mai fericit (reduce stresul);
2. Bunătatea este bună pentru inimă (are efect cardioprotector);
3. Bunătatea încetinește îmbătrânirea (reduce stresul oxidativ);
4. Bunătatea îmbunătățește relațiile (cultivă empatia);
5. Bunătatea este contagioasă.
Lumea întreagă devine mai bună când fiecare dintre noi facem un efort să devenim mai buni.
Surse articol:
1. David Hamilton, Using sicence tp inspire: https://drdavidhamilton.com/blog/
2. Chatterjee, How kidness can improve your happiness and health – dr. David Hamilton: https://drchatterjee.com/bitesize-how-kindness-can-improve-your-happiness-and-health-dr-david-hamilton/
