Până în 2020, una din două persoane va suferi de o boală ALERGICĂ
În prezent, unul din patru oameni suferă de o afecțiune alergică, iar statisticile pentru următorii 4-5 ani sunt îngrijorătoare: până în anul 2020, unul din doi copii va suferi de o alergie.
Statistici alarmante
Alergiile se află pe locul 4 în topul bolilor cel mai frecvent diagnosticate în prezent, după cancer și bolile cardiovasculare. Frecvența afecțiunilor alergice a crescut alarmant. Organizația Globală a Alergiilor avertizează că în prezent, 30-40% din populația mondială, 55% din populația din USA și 25% din europeni este alergică la unul sau mai mulți factori alergeni.
Momentan, la nivel global, există cel puțin 400 milioane de bolnavi de rinită alergică și 300 milioane de pacienți cu astm. În România, numărul bolnavilor de astm a crescut la 1 milion. 200-500 milioane de oameni suferă de alergii alimentare asociate cu dermatita atopită sau astmul.
Factorii care în ultimii zeci de ani au dus la creșterea numărului de boli alergice, mai ales în rândul copiilor și a adulților (în special la femei, care au o capacitate mai mică de apărare prin sistemul imunitar), sunt: poluarea (urbanizarea), stresul, abuzul de medicamente sintetice sau alimentația incorectă.
Care sunt cele mai frecvente boli alergice
Principalele tipuri de alergii sunt:
– rinita alergică (cu complicații de tipul sinuzitei sau otitei)
– astmul
– conjunctivita alergică
– dermatita atopică
– urticaria
– alergia alimentară
– alergie medicamentoasă
– alergii la animale sau la veninul insectelor
– boala serului
– alergia cerebrală (cu tulburări mentale – schizofrenie)
– reacții alergice severe (șocul anafilactic) – cauzat de unele alimente, înțepături de insecte sau latex
Astmul este o alergie respiratorie care îi afectează tot mai des pe copii și tineri, și care apare de regulă în urma unei viroze (infecții respiratorii frecvente netratate), sau a expunerii la unii factori alergeni. Astmul este considerată principala boală cronică depistată la copii.
Rinita alergică afectează momentan 400 milioane de persoane. Deși este adesea trecută cu vederea, sau considerată o simplă răceală, rinita alergică afectează major calitatea vieții bolnavului prin faptul că produce rinoree (scurgere apoasă abundentă din nas), accese de strănut, congestie nazală sau senzația de gâdilare în nas și gât. Această afecțiune trebuie diagnosticată la un medic alergolog și tratată corespunzător deoarece poate duce la apariția astmului.
Nici alergiile alimentare și urticaria nu trebuie trecute cu vederea. Simptomele alergiilor alimentare sunt: indigestii, greață, vomă, gastroenterite, diaree, meteorism abdominal, crampe și stomac deranjat. Urticaria poate provoca, pe lângă mâncărimile insuportabile al pielii, tulburări de somn sau chiar depresie.
Într-o continuă creștere se află alergia medicamentoasă, cauzată de administrarea unor medicamente de sinteză chimică:
– antinevralgice și algocalmine (aspirină, piramidon, morfină, indometacin)
– anestezice locale (procaină)
– hormoni (ACTH, insulină, heparină, calcitonină)
– enzime (penicilinază, streptokinază, asparginază, chimotripsină)
– antibiotice (penicilină, streptomicină, cefalosporină, tetraciclină, vincamicină, cloramfenicol)
– vitamine din grupul B
– suflatiazol și sulfamide
Șocul alergic la medicamente este una din cele mai grave manifestări alergice. În SUA, au loc anual 500 de decese prin șoc alergic la penicilină. La fel de problematică este streptomicina.
Unele cercetări au arătat că persoanele alergice au un risc mai mic de a se îmbolnăvi de cancer, deoarece sistemul lor funcționează mai alert. Unii oameni de știință sunt de părere că alergiile sunt o formă de rezistență a rasei umane, ca semnale ale adevăratelor pericole care ne pândesc.
oare de ce?