Adormirea Sfintei Ana – Mama Preasfintei Născătoare de Dumnezeu

Pe 24 iulie a fiecărui an, Biserica Ortodoxă pomeneşte cu evlavie Adormirea Sfintei Ana, cea care s-a învrednicit a fi mama celeia care a născut pe Fiului lui Dumnezeu. Sfinţii Ioachim şi Ana sunt pilde vii de vieţuire bineplăcută lui Dumnezeu şi modele pentru cei căsătoriţi. Deşi au fost neroditori de prunci până la vârste înaintate, rugăciunea lor curată cu care au insistat înaintea lui Dumnezeu le-a adus, la adânci bătrâneţi, cel mai de preţ odor: pe Fecioara Maria, care a fost numită Maica Vieţii, născând pe Mântuitorul Hristos.

Sfânta Ana – bunica lui Iisus

Urmărind firul genealogic al neamurilor, Sfânta Ana a fost bunica după trup a Mântuitorului Iisus Hristos. Ea provenea din neamul lui Levi, din părinţii Matan preotul şi Maria, fiind ultima născută a familiei. Ea mai avea două surori: Maria şi Sovi. Cea dintâi s-a căsătorit şi a născut pe Salomi, iar cea de a doua a născut pe Elisabeta, cea care s-a învrednicit a fi mama Sfântului Ioan Botezătorul.

Nerodirea pântecelui – ocara lumii

Sfânta şi dumnezeiasca Ana a primit o vrednicie şi mai mare, cununându-se cu dreptul Ioachim, un bărbat înţelept din Galileia. Drepţii Ioachim şi Ana au fost o pereche sfinţită de Dumnezeu, petrecându-şi zilele în cuviincioşie duhovnicească, în post şi rugăciune. Dar ajungând la vârsta bătrâneţii fără să rodească un vlăstar pentru familia lor, sfinţii s-au rugat Domnului să dezlege sterpăciunea lor şi să le dea un rod.

Pe vremea aceea, nerodirea de prunci era considerat un blestem de la Dumnezeu. Însă aceasta nu era blestem, ci s-a făcut ca să se arate puterea lui Dumnezeu şi credinţa lor. Deşi întreaga cetate îi vorbea de rău, şi nici măcar preoţii templului nu le mai primeau jertfele, drepţii Ioachim şi Ana nu s-au lăsat biruiţi de răutatea lumii, necontenind a striga către Dumnezeu să ridice de pe dânşi ruşinea aceasta, promiţând că darul lor îl vor da Domnului, ca semn de mulţumire.

Sfânta Ana ia în pântece pe Maica Vieţii

Şi pe când se ruga dreptul Ioachim în pustie, şi sfânta Ana în grădina sa, au primit amândoi înştiinţare de la Gavriil, îngerul Domnului vestea cea mare de bucurie, că Ana are să nască pe cea mai curată şi mai slăvită dintre femei, pe Maica Fiului lui Dumnezeu.

Bunele vestiri şi făgăduinţa Domnului n-au întârziat să se împlinească, pentru că la scurt timp de la vedenia îngerească, sfânta Ana a luat în pântece pe Fecioara Maria, Prea Sfânta Maică a Domnului.

Maica Domnului şi Salomeea erau verişoare, şi din această legătură reiese că Domnului nostru Iisus Hristos era verişor de gradul doi cu Sfântul Ioan Botezătorul.

Fecioara Maria adusă ca ofrandă Domnului

Sfinţii n-au pregetat să-şi ţină promisiunea, şi după ce a născut pe Sfânta Fecioară, Ana a dus-o pe pruncă în templu, încredinţând-o preoţilor slujitori, aducând-o Domnului ca pe o jertfă fără de prihană, pe cea mai sfântă dintre femei. Rămasă în grija templului, Fecioara Maria a avut maică pe sfinţii îngerii, care o hrăneau pe dânsa cu mană cerească şi duhovnicească.

Adormirea Sfintei Ana şi a dreptului Ioachim

După această închinăciune minunată, Sfânta Ana a petrecut cealaltă parte a vieţii ei în post şi rugăciune, aşteptând în taină plinirea promisiunii îngerului. Nu se ştie exact care dintre cei doi părinţi a adormit primul, dar Sfânta Ana a trecut la Domnul la vârsta de 69 de ani, în pace şi bucurie, iar dreptul Ioachim, la 80 de ani. Din tradiţia Bisericii ortodoxe, se ştie că aceştia au părăsit veacul şi lumea aceasta pe când Preacurata Fecioară Maria se afla încă în biserică, având vârsta de 11 ani.

Acatistul Sfinţilor Părinţi Ioachim şi Ana

Credincioşii pot citi Acatistul Sfinţilor Părinţi Ioachim şi Ana pentru bunăstarea casei şi unitatea familiei, întrucât aceştia sunt consideraţi ocrotitorii celor căsătoriţi şi ai copiilor. De asemenea, femeile neroditoare se pot ruga Sfintei Ana ca să le ajute să poată avea copii, iar cele însărcinate, să nască uşor şi copii buni.