Închisoarea Doftana, Simbolul Comunismului
În localitatea Telega, județul Prahova, este deschisă spre vizitare inchisoarea Doftana, folosită ca penitenciar, și, ulterior, ca muzeu.
Povestea închisorii Doftana
Clădirea închisorii a fost dată în folosință ca penitenciar, ce avea să fie folosit din 1895 până în 1960 pentru încarcerarea deținuților politici, alături de deținuții de drept comun.
Cu toate acestea, povestea celebrei închisori din România începe din 1892, perioadă în care ocnașii erau aduși cu duba sau cu trenul.
Ridicată în urmă cu peste un secol, închisoarea era cunoscută drept ”Bastilia Românească”, servind, de-a lungul timpului, ca ocnă, muzeu și loc de pelerinaj pentru comuniști. Ridicat în localitatea Telegea, după modelul Belgian, penitenciarul în paragină are șanse mari să fie redeschis.
Secția ”H”, cea mai de temut
Construit în formă de potcoavă, penitenciarul dispunea de opt secții de celule, trei luminate și cinci întunecate, denumite cu litere începând de la A la H. În clădirea închisorii se găsea și un spital, ca de altfel, și curți interioare unde deținuții aveau dreptul la plimbare, ateliere de croitorie și tâmplărie, și beci pentru hrană.
Una dintre aripile închisorii, numită ”zona H”, reprezenta spaima deținuților. Secția în cauză a fost concepută pentru tortură, aceasta fiind ocupată de cei mai periculoși deținuți.
Dacă în restul secțiilor, existau paturi și mese, în secția H nu se găsea decât o țeavă metalică, de care erau legați cei mai de temut deținuți, precum și un butoi în mijlocul celulei, folosit pentru necesități.
Se spune că din închisoarea Doftana nimeni nu a reușit să evadeze. Transformată ulterior într-un muzeu, în perioada de glorie a comunismului, clădirea a fost părăsită imediat după Revoluție, fiind lăsată în paragină, până în prezent.
Un viitor ratat
Monumentul istoric de clasa A, a cărui suprafață este de 8.000 de metri pătrați, a fost scos la trei licitații, însă toate fără succes.
Începând cu 2011, penitenciarul trece din domeniul public în cel privat al localității, întreaga valoare estimată de către specialiști ajungând la peste 1,2 milioane de euro. Din acea perioadă au fost organizate trei licitații, însă toate fără succes.
Cu toate că închisoarea Doftana a trezit interesul a doi investitori privați, care intenționau să transforme locul într-o clinică de tratare a cancerului, respectiv, într-un hotel în care turiștii să doarmă în celule, prețul ridicat și investițiile ulterioare i-au alungat.
În prezent, închisoarea este folosită ca teren pentru paintball.
Nume sonore la Doftana
La Doftana au fost închiși comuniști celebri, anarhiști, legionari, pastori și democrați, printre cele mai sonore nume fiind menționate cele ca Nicolae Ceaușescu, Gheorghe Apostol, Gheorghe-Gheorghiu Dej, Max Goldstein, Emil Bodnăraș, Corneliu Zelea Codreanu, Ștefan Floriş, Alexandru Moghioroș, Grigore Preoteasa, Gheorghe Pintilie, Horia Sima, Richard Wurmbrand, Rudolf Brandsch și Chivu Stoica.
Planuri mărețe pentru clădirea închisorii
În prezent, din clădirea fostei închisori de pe Valea Doftanei nu au rămas în picioare decât zidurile și poarta.
Se pare că autoritățile speră cât mai curând ca această să fie reabilitată și redată circuitului turistic.
Mai mult, în plan este inclusă dorința de a transforma monumentul într-un muzeu al comunismului în România.