Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa

Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, capitala Daciei romane, este situată în partea de sud-vest a țării Hațegului, la o distanță de aproximativ 8 kilometri de Portile de Fier ale Transilvaniei, la poalele Munților Retezat.

Capitala provinciei Dacia, construită în antichitate de romani, dispunea de ziduri cu o lungime de 500 x 600 metri, închizând, în interior, o suprafață nu mai mică de 33 hectare. În afara zidurilor din incintă, romanii au construit variate monumente publice, ateliere meșteșugărești (sticlari, cărămidari), morminte (sepulcreta), case (villae) și temple, pe o suprafață ce ajungea până la aproximativ 60-80 hectare.

Semnificația reală a numelui ‘’Sarmizegetuza’’ nu se știe cu exactitate nici până în prezent, însă una dintre cele mai circulate ipoteze ar fi cea a compunerii numelui din două elemente de bază: zermi (stâncă, înălțime) și zeget (cetate, gard), termeni ce ar fi alcătuit denumiri ca ‘’Cetatea de pe stâncă’’sau ‘’Cetatea Inaltă’’.

Cu o populație de 20.000-30.000 de oameni, amfiteatrul reprezenta cea mai impunătoare construcție, numărul de spectatori care puteau fi cuprinși ridicându-se la aproximativ 5.000 de oameni. Centrul civic și politico-administrativ al orașului era reprezentat de For, construcție care beneficia de o intrare monumentală, incinta acestuia cuprinzând o piață publică, un tribunal, o basilică, dar și un podium destinat judecătorilor și sub care se afla închisoarea. Birourile și sediile asociațiilor și corporațiilor erau amplasate pe latura basilicii, în timp ce, pe centrul laturii, avea să fie sala de ședințe a consiliului local (curia). Sub ea sunt descoperite două încăperi boltite, cunoscute drept camerele de tezaur ale întregului oraș. În dreapta laturii se găsește un pasaj încăpător, cu acces spre al doilea for, cunoscut ca centrul religios al Sarmizegetusei, ridicat mai târziu.

Pe lângă zona locuită, orașul mai dispunea de încă un ‘’territorium’’ destinat celor care își permiteau retragerea, pe timp de vară. Zona dispunea de ferme romane, ca cele de la Hobita sau Santamarie Orlea, sau băi termale, considerate așezări de rang inferior, că Aquae (Călan Băi), sau Germisara (Geoagiu Băi). Extins până înspre est, în Munții Apuseni, acest ‘’territorium’’Ampelum (Zlatna), se rupe, dezvoltându-se din teritoriul Sarmizegetusei, în timp ce, înspre vest, Dierna (Orșova) se divizează din teritoriul capitalei.

Aflat pe Lista monumentelor istorice din 2004, situl este dedicat tuturor celor care își doresc să pășească pe istorie, la propriu. Sarmizegetusa, satul așezat pe ruinele capitalei romane, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, a provinciei Dacia, oferă dovezi încărcate de istorie, ruine din clădirile care odată reprezentau vechiul oraș-cetate, ca ateliere, temple, băi publice, amfiteatrul și forul, cât urme din pereții gospodăriilor, fantanilor, bisericilor și cetăților. Mai mult decât atât, peste tot în Țara Hategului pot fi întâlnite clădiri părăsite, o dată cu retragerea românilor, care, cu timpul, au devenit adevărate surse de piatră de construcție pentru localnici.

Munca și dedicația arheologilor scot la lumină construcții, dar și amenajări a Ulpiei Traiane, precum și valoroase obiecte de uz casnic, aflate, acum, la adăpost, în muzeul din imediata apropiere a sitului.

La Ulpia Traiana Sarmizegetusa se poate ajunge folosind fie DN 68 Hațeg – Caransebeș, fie calea ferată Petroșani – Subcetate sau Simeria – Subcetate

Program de vizitare

Zilnic, în intervalul orar 9:00-17:00

Tarife vizitare

Adulți-4,5 lei; elevi, studenți, persoane cu handicap – 1,5 lei

Taxă foto: persoane fizice-15 lei   persoane juridice -17 lei

Taxă video: persoane fizice-35 lei  persoane juridice – 55 lei