Atenție la produsele care conțin FRUCTOZĂ sau sirop de porumb bogat în FRUCTOZĂ – cresc riscul de ASTM și BRONȘITĂ cronică

Un studiu publicat în British Journal of Nutrition în anul 2018 a arătat că un consum excesiv de fructoză este asociat cu apariția astmului.

Dovezile sunt suficient de puternice pentru a avertiza adulții și copiii astmatici cu privire la riscul utilizării acestui îndulcitor, precum și a produselor care conțin sirop de fructoză.

Fructoza asociata cu astm si bronsita

 

Participanții la studiu au fost adulți (bărbați și femei), cu o vârstă medie de 47,9 ani.  Dovezile au fost strânse pe baza chestionarelor completate de către aceștia, într-o perioadă relevantă pentru subiectul studiului, anume perioada 1984-2001, când au apărut pe piață produsele bogate în fructoză.

1984 este anul în care producătorii de băuturi au înlocuit zaharoza cu siropul de porumb bogat în fructoză (HFCS). 

Cercetătorii au adunat informații privind consumul de sirop de porumb bogat în fructoză, băuturi răcoritoare îndulcite cu HFCS, băuturi pe bază de fructe și suc de mere.

Consumul crescut de aceste băuturi (în orice combinație) a fost asociat cu un risc progresiv de astm bronșic. Mai precis, rezultatele au arătat că cei care au consumat oricare din aceste băuturi „aproximativ o dată pe zi” au avut un risc cu 49% mai mare de astm. Consumul moderat (2-4 ori pe săptămână) de suc de mere a fost asociat cu un risc mai mare de 61%.

Consumul moderat de băuturi din fructe a fost asociat cu un risc de 58% mai mare de astm, comparativ cu non-consumul sau consumul rar de aceste produse.

Nu este primul studiu care arată că fructoza mărește riscul de astm. Autorii acestui studiu arătau în anul 2016 că băuturile îndulcite cu HCFS sunt asociate cu un risc crescut de astm la copii (cu vârsta de 2-9 ani).

Un studiu din 2018 a arătat că femeile care consumă fructoză în timpul sarcinii nasc copii predispuși la astm în perioada copilăriei.

În 2013, un studiu epidemiologic realizat de Centrele pentru Prevenire și Controlul Bolilor din USA a arătat că elevii de liceu care consumau regulat băuturi răcoritoare îndulcite cu HCFS aveau un risc 64% mai mare de a dezvolta astm, comparativ cu cei care nu consumau aceste băuturi.

Cercetătorii fac însă o precizare importantă: este importantă proporția dintre fructoză și glucoză într-un produs. De exemplu, un suc de portocale care conține cantități egale (1:1) de fructoză și glucoză nu crește riscul de astm. Nici sucul de mere, care are un conținut asemănător de fructoză-glucoză.

Cel mai mare risc de astm (91%) a fost observat la participanții care au consumat câte o băutură cu adaos de fructoză o dată pe zi (de 5-7 ori pe săptămână). Chiar și consumul moderat (2-4 ori pe săptămână) a fost asociat cu un risc destul de mare de 61%.

Fructoza nu a fost asociată doar cu astm, ci și cu bronșita cronică la adulți, potrivit unui studiu din 2015.

Există o serie de compuși și nutrienți care combat efectele dăunătoare ale fructozei:

curcumina
– usturoiul
– acidul galic
– boabele de cafea
rhodiola
ciuperca Chaga
– ceaiul alb
– menta sălbatică
cimbrul
– rozmarinul

Cumpără de aici îndulcitor natural:

Cel mai important lucru, spun experții, este informarea pacienților cu privire la produsele care conțin acest îndulcitor. Ei trebuie de asemenea să poată recunoaște sursele de fructoză din dieta lor și să devină conștienți că aceasta nu mai este un înlocuitor sănătos pentru zahăr, așa cum s-a crezut până acum.

Sursă: Jacob Schor. Fructose Consumption Linked to Asthma. Natural Medicine Journal: https://www.naturalmedicinejournal.com/journal/2018-09/fructose-consumption-linked-asthma

Citeşte mai multe despre:

*Sfaturile și orice informații despre sănătate disponibile pe acest site au scop informativ, nu înlocuiesc recomandarea medicului. Dacă suferiți de boli cronice sau urmați tratamente medicamentoase, vă recomandăm să consultați medicul dumneavoastră înainte de a începe o cură sau un tratament naturist, pentru a evita interacțiunea. Prin amânarea sau întreruperea tratamentelor medicale clasice vă puteți pune sănătatea în pericol.


Ți-a plăcut acest articol? Share pe:

Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.