Rezervația Naturală Pădurea Troianu a „bujorului românesc”, nepreţuită comoară botanică

Puțini sunt cei care știu că o pădure din Teleorman adăpostește una dintre cele mai prețioase comori botanice ale țării. Pădurea Troianu găzduiește bujorul românesc, specie unică în Europa, prezentă doar pe teritoriul României.

Padurea Troianu

Pădurea Troianu, denumită de localnici ‘’Cornetu’’, se găsește în partea de nord a Câmpiei Boianului, la contactul cu Câmpia Găvanu-Burdea, în imediata apropiere a Pârâului Burlui.

Măsuri pentru protejarea florei și faunei

Arie protejată de interes național, Pădurea Troianu, întinsă pe o suprafață de 71 de hectare, adăpostește o specie endemic, amenințată cu dispariția. Este vorba despre bujorul românesc, o plantă pe cale de dispariție din flora spontană a României, unică, de altfel, în Europa.

Bujor romanesc in Padurea Troianu

Inclusă în Lista Roșie a Plantelor Superioare din țară, bujorul românesc sălbatic se bucură de o zonă protejată, prin reducerea căilor de acces în pădure, plantarea salcâmilor, cât și prin interzicerea oricăror activități sau acțiuni ce ar putea conduce la o distrugere parțială sau totală a speciilor de plante protejate.

Printre măsurile luate pentru protejarea superbului bujor românesc, în zonă a fost strict interzis pășunatul, precum și amplasarea stanelor și locurilor de târlire.

Bujori de padure

Aprinderea și folosirea focului deschis, cât și abandonarea deșeurilor cu excepția locurilor special amenajate, sunt și ele incluse în categoria măsurilor adoptate pentru protejarea specie pe cale de dispariție.

Despre bujorul românesc

Despre bujorul sălbatic se știe faptul că acesta crește ocazional prin câmpiile și pădurile din Muntenia și din Dobrogea. Planta ierboasă, perenă, dispune de o tulpină neramificată, înălțată din rădăcină, de până la 50 de centimetri, urmată de frunze alterne, compuse, sectate sau dințate, strălucitoare și late.

Bujor din Padurea Troianu

Floarea de un roșu aprins este formată din 5-6 sepale și 7-11 petale, impresionând prin frumusețe și unicitate.

Bujorul românesc, o plantă de altfel foarte toxică, cu excepția petalelor, poate fi admirat în luna mai sau iunie, îndeosebi în rezervațiile naturale din țară, precum cele din Măcin-Greci (Dobrogea), Pădurea Comana, Pădurea Ghimpați (Muntenia), Pădurea Pleniţa (Oltenia), etc.

Legendele bujorului

 Înconjurat de numeroase legende și superstiții, bujorul, simbol al prosperității și a luxului, își are existența în mitologia greacă, încă de pe timpul Războului Troian. Se povestește că în această perioadă Ares a fost rănit în lupta de Diomede, moment în care, doctorul Paeon, chemat de Zeus, a folosit un extract de plante și lapte drept medicament pentru vindecare.

Bujori din Padurea Troianu

Se mai spune că altă dată, Hades, rănit de o săgeată trimisă de Heracle, este vindecat tot cu ajutorul plantelor miraculoase folosite de doctorul Paeon. Mâniați, zeii au comandat pieirea lui Paeon, iar pentru a-l salva, Zeus îl transformă pe acesta într-o frumoasă floare: ‘’paeonia’’ (peonia officinalis- denumire ştiinţifică) sau bujorul.

O altă legendă povestește că floarea ar reprezenta întruchiparea unei preafrumoase fete, în timp ce în China, bujorul este omagiat ca simbol al longevității.

Boboc bujor romanesc

Tot despre bujor se spune că cei care îi rup florile în timpul zilei, vor fi atacați de ciocănitori, o altă supoziție fiind legată de faptul că, pentru păstrarea proprietăților miraculoase, rădăcinile de bujor se cer a fi culese doar pe timp de noapte.