Cel ce dă milostenie Îl împrumută pe Dumnezeu, și însutit va lua înapoi

Milostenia este o faptă a dragostei creștine, iar răsplata celor care fac bine celor amărâți este neprețuit de mare: dobândirea desfătării raiului. Hristos ne asigură de aceasta, arătându-ne totodată că sub chipul celui sărac, necăjit, flămând sau bolnav, se află El Însuși:

Milostenie

Milostenie

“Atunci va zice Împăratul celor de-a dreapta Lui: Veniţi, binecuvântaţii Tatălui Meu, moşteniţi împărăţia cea pregătită vouă de la întemeierea lumii.

Căci flămând am fost şi Mi-aţi dat să mănânc; însetat am fost şi Mi-aţi dat să beau; străin am fost şi M-aţi primit. Gol am fost şi M-aţi îmbrăcat; bolnav am fost şi M-aţi cercetat; în temniţă am fost şi aţi venit la Mine.

Atunci drepţii Îi vor răspunde, zicând: Doamne, când Te-am văzut flămând şi Te-am hrănit? Sau însetat şi Ţi-am dat să bei? Sau când Te-am văzut străin şi Te-am primit, sau gol şi Te-am îmbrăcat? Sau când Te-am văzut bolnav sau în temniţă şi am venit la Tine?

Iar Împăratul, răspunzând, va zice către ei: Adevărat zic vouă, întrucât aţi făcut unuia dintr-aceşti fraţi ai Mei, prea mici, Mie Mi-aţi făcut.” (Matei 25, 34-40)

Vedem așadar că milostenia deschide ușile cerurilor și spală mulțime de păcate. Iar cel care se îndură și dă, se aseamănă Domnului, Care este bun, îndelung-răbdător și mult-milostiv.

Cel ce dă săracului, însutit va primi, și viața veșnică va moșteni

În cartea Proloagele – viețile sfinților, găsim o istorioară foarte pilduitoare cu privire la facerea de bine față de cei săraci. În credința creștină există convingerea că cel care dă milostenie săracilor, îi dă împrumut lui Dumnezeu. Și această credință a fost confirmată de numeroase întâmplări minunate adevărate.

“A fost un oarecare om în Ierusalim, cu numele Sozomon, care, mergând prin cetate, s-a întâlnit cu un sărac necăjit, și dezbrăcând de pe el îmbrăcămintea, i-a dat-o săracului și s-a dus în calea sa. Însă aceasta se întâmpla în vremea secerișului, și ziua se pleca spre seară. Și adormind el puțin, a avut un vis.

Și se făcea că era într-o casă minunată, în care era multă lumină, și tot felul de pomi, cu multe feluri de roade binemirositoare, încât se plecau ramurile până la pământ. Și păsările cântau în multe feluri cântări preafrumoase, neavând tăcere, încât se putea auzi glasul lor de la pământ până la cer. Și ramurile se clătinau cu slavă mare.

Deci, acestea văzându-le el, a venit la dânsul un tânăr și i-a zis lui: “Vino după mine!” Și au mers împreună la un stâlp poleit cu aur. Și printr-o ferăstruică, a văzut niște uși și palate preaslăvite și împodobite cu mărgăritare de mult preț.

Și privind Sozomon acolo, iată au ieșit niște bărbați cu aripi din palatele acelea, strălucind ca soarele, și ducând patru lăzi. Iar când acei minunați îngeri treceau de uși, a cunoscut Sozomon că ei mergeau spre dânsul. Și stând, au pus în preajma lui lăzile acelea, și așteptau pe cineva, puternic, ca să vină la dânșii.

Deși, iată, a văzut Sozomon un bărbat frumos, ieșind din palatele acelea, și a mers la îngerii care țineau lăzile și le-a zis lor: ”Arătați omului acestuia că, de vreme ce a miluit pe săracul acela, dându-i lui haina sa, apoi pentru dânsul se păstrează lăzile acestea”. Și a deschis o ladă din cele de aur, și au început să scoată cămăși și haine împărătești, și le întindeau pe el zicându-i: “Sozomon, oare sunt plăcute acestea înaintea ochilor tăi?” Iar el zicea: “Eu sunt nevrednic și a privi spre ele.”

Și-i arătau și alte țesute cu aur și mult preț, cu felurite podoabe, și erau ele ca la o mie la număr, și au zis lui: “Cel ce dă săracului, însutit va primi, și viața veșnică va moșteni.”

Apoi i-a zis lui Domnul îngerilor: “Ție îți grăiesc, Sozomon, iată cât de multe bunătăți ți-am pregătit ție, pentru o haină cu care M-ai îmbrăcat pe Mine, văzându-Mă gol. Mergi dar, și mai fă și altele asemenea, și se va da ție însutit.”

Iar Sozomon a răspuns, fiind cuprins de frică și de bucurie: “Doamne al meu, oare așa vor lua toți cei ce fac milostenie la săraci?” Și i-a zis: “Cu adevărat, așa este. Că tot cel ce face milostenie, însutit va primi, și viața veșnică va moșteni. Însă îți spun ție și aceasta: să nu te căiești pentru milostenie, nici să te îndoiești de cel sărac, când i-ai dat lui ceva, ca nu cumva în loc de plată, pagubă să primești.”

Deci după ce a auzit acestea, Sozomon s-a deșteptat din somn, și s-a minunat în sine de acel înfricoșător vis. Apoi sculându-se din pat, a zis: “Dacă așa mi-a spus mie Domnul, apoi voi da săracului și cealaltă haină a mea.” Și cealaltă noapte a avut același vis. Deci sculându-se a doua zi, și-a împărțit averea sa săracilor, și despărțindu-se de lume, s-a făcut călugăr iscusit.”

*Sfaturile și orice informații despre sănătate disponibile pe acest site au scop informativ, nu înlocuiesc recomandarea medicului. Dacă suferiți de boli cronice sau urmați tratamente medicamentoase, vă recomandăm să consultați medicul dumneavoastră înainte de a începe o cură sau un tratament naturist, pentru a evita interacțiunea. Prin amânarea sau întreruperea tratamentelor medicale clasice vă puteți pune sănătatea în pericol.


Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.