Fericirea sfinților în ciuda lipsurilor, suferinților și necazurilor – Părintele Sergiy Baranov

Sfinții sunt prietenii la care apelăm atunci când trecem prin încercări mari și necazuri grele. Când nici un ajutor omenesc nu mai avem de nicăieri.

Alergăm la ei pentru că sunt sfinți și casnici ai lui Dumnezeu. Credem în ajutorul lor deoarece sunt făcători de minuni.

Câți dintre noi ne gândim la faptul că sfinții au avut la rândul lor mari greutăți? Mucenicii au fost omorâți, pustnicii au viețuit în mari lipsuri și strâmtorare, cuvioșii părinți au suferit boli cumplite, ierarhii au fost nedreptățiți, prigoniți, închiși sau exilați.

Viețile sfinților ne arată traseul lor dureros către Hristos și plin de suferință. Și totuși, noi le cerem să ne izbăvească de dureri, de boli, de sărăcie, de primejdii.

Ne apropiem de sfinți și le cerem diverse ajutoare, dar nu vedem că viața lor nu a fost deloc roz.

„Erau persecutați, neînțeleși, aveau boli și sufereau de diferite probleme. Cu toate acestea, erau totodată fericiți”.

Părintele Sergiy Baranov spune că ar trebui să admirăm la sfinți nu numai darul lor de a face minuni. Ci mai ales bucuria lor lăuntrică, în ciuda tuturor neajunsurilor.

Sfinții erau oameni fericiți, chiar dacă îndurau multe chinuri și nedreptăți. Această fericire a sfinților ar trebui să ne dea de gândit.

Mulți dintre sfinți nu au avut deloc parte de minuni în viața lor, ci numai de greutăți. Cu toate acestea, aveau o împlinire lăuntrică. Erau în schimb fericiți.

„Acesta este lucrul principal în viața fiecărui creștin și a fiecărui sfânt care se străduiește pentru Dumnezeu. Nu minunile sunt principale”.

Pot fi oameni făcători de minuni care să fie mai degrabă nefericiți. La fel, pot fi oameni care nu fac minuni, dar sunt fericiți.

Fericirea sfinților nu depindea de bunăstarea lor materială, socială sau de alți factori exteriori. Fericirea lor era construită adânc, înlăuntrul lor.

În lumea lor lăuntrică aveau totul, acolo unde furii nu pot intra (Matei 6, 20). Comoara lor era înlăuntrul lor.

Aveau probleme și tot felul de nevoi, însă erau fericiți. Sfântul Pavel listează o serie întreagă de necazuri prin care a trecut în perioada de propovăduire a Cuvântului lui Dumnezeu.

După spusele lui, a îndurat mai mult decât orice apostol. Cu toate acestea, era un om foarte fericit, pentru că Hristos sălășluia în el.

„Pentru Tine suntem omorâți toată ziua, socotiți am fost ca niște oi de junghiere. Dar în toate acestea suntem mai mult decât biruitori, prin Acela Care ne-a iubit” (Romani 8, 35)

Pentru dragostea lui Hristos și cu harul Lui, apostolii le sufereau pe toate cele rele. Erau gata să îndure orice fel de suferință.

„Cine ne va despărți pe noi de iubirea lui Hristos? Necazul sau strâmtorarea, sau prigoana, sau foametea, sau lipsa de îmbrăcămite, sau primejdia sau sabia?” (Romani 8, 36-37)

Prin această înșiruire de necazuri, apostolul neamurilor arată cât de neînsemnată este dragostea față de trup în comparație cu iubirea față de Dumnezeu.

„Căci sunt încredințat că nici moartea, nici viața, nici îngerii, nici stăpânirile, nici cele de aucm, nici cele ce vor fi, nici puterile, nici înălțimea, nici adâncul și nicio altă făptură nu va putea să ne despartă pe noi de dragostea lui Dumnezeu, cea întru Hristos Iisus, Domnul nostru”. (Romani 8, 38-39)

Fericirea este pură, spune Părintele Sergiy. Și nu trebuie să fie decât pură, neamestecată cu alte fericiri false.

Fericirea nu este atunci când avem o bunăstare exterioară. Fericirea adevărată o dobândim înlăuntrul nostru, prin lucrarea Duhului Sfânt.

Cel care este cu adevărat fericit nu poate fi prădat de fericirea lui. Nimic nu poate să-i fure fericirea din suflet. Nici boala, nici sărăcia, nici greutățile vieții, nici foametea, nici persecuțiile.

Când ne adresăm sfinților, să nu le cerem prea multe lucruri lumești, triviale. Chiar dacă sfinții sunt generoși și ne împlinesc cererile, nu ar trebui să ne oprim doar la aceasta.

Comoara lor cerească este petrecerea în bucurie și iubire cu Dumnezeu. Pe aceasta să o cerem și noi.

Sfinților trebuie să le cerem și lucruri cerești. Acestea le au din abundență și sunt gata să ni le ofere.

Sursă articol: Archpriest Sergiy Baranov, Saints are the happiest people: https://www.youtube.com/watch?v=MF5OZXqzzMU&ab_channel=IVERONMONASTERY.ORSK.RUSSIA