Ghimpe -Tratamente cu Ceai şi Tinctură de Ghimpe

Ghimpele (Xanthium spinosum) este o iarbă cu proprietăţi medicinale, care creşte la noi în ţară, în cele mai la îndemână locuri: în special în zonele joase de câmpie sau deal, sau pe lângă drumuri şi garduri. Denumirea de „ghimpe” vine de la aspectul tulpinii, prevăzută cu frunze cu multe ţepuşe. În cultura populară, ghimpele se mai numeşte scaiete mocănesc, holeră sau volbură-mică.

Ghimpe (Xanthium spinosum)

Ghimpe (Xanthium spinosum)

Ghimpele înfloreşte la sfârşitul lunii iunie, şi poate fi culeasă până în septembre. În scop medicinal, de la ghimpe se foloseşte tulpina cu flori. Se recoltează numai cu mănuşi de protecţie. Tulpina se măruţeşte şi se lasă la uscat la loc umbros.

Proprietăţi terapeutice

Ghimpele conţine flavonoide, saponine, fitosteroli, acid cafeic şi ulei volatil, substanţe care o recomandă în bolile infecţioase, afecţiuni ale prostatei, afecţiuni renale sau endocrine, precum şi în bolile degenerative. Are efecte diuretice puternice, antiinflamatoare, antiseptice, anticongestive, dezinfectante, cicatrizante şi antitumorale.

Ghimpele este mai puternic în asociere cu pufuliţa, frunze de mesteacăn, anghinare şi tinctura de ienupăr.

– Ajută la dizolvarea şi eliminarea calculilor biliari
– Reduce şi înlătură febra – în asociere cu mentă
– Tratează adenomul de prostată şi alte afecţiuni ale prostatei – ceai de ghimpe
– Litiată renală – micro-litiază, cistite, nefrite, cistopielite – ceai
– Adjuvant în hiperteiroidie – pulbere de ghimpe
– Cancer genital, cancer de prostată – pulbere de ghimpe
– Holeră, turbare

 Adenom de prostată

Tratamentul se face pentru început 3 luni, timp în care se ia câte o linguriţă de tinctură de ghimpe, diluată în apă, de 4 ori pe zi. Are efecte benefice în asociere cu ceai de pufuliţă. Din acest mix se iau câte 4 linguriţe, pe stomacul gol. Efectele se simt după 10 zile, când se produce o decongestionare a prostatei. Se recomandă o dietă echilibrată. După tratament, dispar micţiunile nocturne şi disconfortul din timpul urinării, durerile şi usturimea la nivelul uretrei.

În adenomul de prostată, este bun şi decocotul de ghimpe, preparat dintr-un gram de tulpină la o cană de apă. Se beau 2 căni pe zi, cu jumătate de oră înainte de masă. Tratamentul durează 6 luni, după care se rămâne la o cană pe zi. Durata totală a tratamentului este de 6-18 luni, iar pentru întreţinere, se poate prelungi toată viaţa, în special la persoanele care suferă constant de litiază renală. Pentru cistopielite, cura durează 3-5 luni.

 Litiaza renală

Se recomandă tinctură de ghimpe cu tinctură de pufuliţă, amestecate în cantităţi egale. Din acest preparat se iau câte 2 linguriţe, de 2 ori pe zi, diluate într-un pahar pe apă. tratamentul se ţine cel puţin 6 săptămâni, pentru rezultate vizibile. Ghimpele poate trata litiaza de mărimea unui bob de piper.

 Microlitiaza biliară

Se bea câte un litru de infuzie de ghimpe pe zi. Pentru efecte puternice, se combină cu 2 linguriţe de iarbă de anghinare. Ceaiul se bea pe stomacul gol, pe parcursul unei zile. Tratamentul durează 10 zile.

• Cancer de prostată

Se bea zilnic câte un litru de ceai de ghimpe, preparat prin infuzare, în combinaţie cu pufuliţa în cantităţi egale. Pe durata tratamentului se ţine regim vegetarian, în care se consumă mai multe crudităţi, pentru curăţarea organismului. Ceaiul de ghimpe se bea şi în cazul cancerului genital la bărbaţi (cancer la testicule), cancerului rinichilor sau cancerului urinar.

 Hipertiroidie

Iarba de ghimpe reglează activitatea glandei tiroide şi este recomandată în tratarea cancerului la tiroidă sau a nodulilor tiroidieni. Pentru hipertiroidism, se recomandă pulberea de ghimpe, câte 3 linguriţe pe zi, timp de 3 săptămâni. Se vor face pauze de câte 10 zile între cure.

 Circulaţia sângelui deficitară

Ruscogenisul conţinut de ghimpe ajută la menţinerea colagenului în pereţii vaselor de sânge, îmbunătăţind circulaţia.

Ghimpe (Xanthium spinosum)

Ghimpe (Xanthium spinosum)

> Tinctura de ghimpe – preparare

Se pun 20 de g de ghimpe în 100 ml de alcool alimentar de 70 de grade şi se lasă la macerat 15 zile la temperatura camerei, agitându-se zilnic. Se filtrează şi se păstrează în sticluţe închise la culoare vreme de 2 ani.

Tinctura de ghimpe poate fi administrată pe durată lungă, câte 3 linguriţe pe zi, cu jumătate de orî înainte de masă.

> Ceai de ghimpe – preparare

Se prepară din 2 linguriţe de plantă uscată şi mărunţită, fierte 10 minute. Ceaiul de ghimpe se bea dimineaţa şi seara, câte o cană, înainte de micul dejun, respectiv înainte de cină.

Ghimpe – contraindicaţii şi precauţii

Ghimpele nu este recomandat hipertensivilor, nici celor afectaţi de hiperplazie de prostată (benignă).

Pe durata tratamentelor cu ghimpe nu se bea alcool, nu se consumă lactate fermentate, fructe acre sau condimente. Pot să apară tulburări digestive.

Cautari:
    ceai de ghimpe | ghimpe | ceai de ghimpe contraindicatii |

*Sfaturile și orice informații despre sănătate disponibile pe acest site au scop informativ, nu înlocuiesc recomandarea medicului. Dacă suferiți de boli cronice sau urmați tratamente medicamentoase, vă recomandăm să consultați medicul dumneavoastră înainte de a începe o cură sau un tratament naturist, pentru a evita interacțiunea. Prin amânarea sau întreruperea tratamentelor medicale clasice vă puteți pune sănătatea în pericol.


Ți-a plăcut acest articol? Share pe:

1 comentariu

  1. Mulțumim pentru urări. Ne bucurăm că ne urmăriți și că vă suntem de folos, și pentru că ne împărtășiți gândurile dumneavoastră. Sărbători fericite!

Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.