Rezervația geologică ”Vulcanii noroioși” de la Haşag
La o distanță de aproximativ 20 de kilometri de Sibiu, în lunca pârâului Vişa, se găsesc vulcanii noroioși de la Haşag, o rezervație geologică impresionantă.
Vulcan noroios Hasag
Vulcanii noroioși de la Haşag au o valoare turistică și peisagistică extrem de importantă, reprezentând un fenomen geomorfologic și geologic de mare interes științific. Relieful remodelat în timp stârnește interesul specialiștilor, întreaga zonă fiind împânzită de vulcani în miniatură.
Cum apar vulcanii noroioși?
Formarea vulcanilor noroioși de la Hasag se datorează hidrocarburilor și gazelor naturale existente în sol. Printre factorii care conduc la apariția acestora fac parte și apele care participă la procesul de dizolvare a masei argiloase, gazele din subteran erupând la suprafață și antrenând în același timp noroiul de a fierbe în locul de evacuare.
Vulcan noroios
Odată cu trecerea timpului, noroiul aruncat la suprafață a format conuri prin care se eliberează apa și prin care gazul metan fierbe.
Structură geologică particulară
Formați din trei coșuri, vulcanii noroioși de la Haşag sunt vizibili de la distanță, apărând sub diferite forme. Cel mai mare dintre aceștia se prezintă cu o înălțime de aproximativ opt metri, și cu un diametru nu mai mic de 50 de metri.
Întinși pe o suprafață de un hectar, vulcanii de la Haşag apar datorită unei structuri geologice particulare, imprimată de sare în fundament.
Toate aceste curiozități și manifestări ale naturii au trezit interesul oamenilor de știință încă din anul 1853, perioadă în care au fost întreprinse și primele studii.
Cu toate că valoarea turistică și peisagistică este una inestimabilă, vulcanii noroioși sunt, din păcate, pe cale de dispariție.
Legenda vulcanilor noroioși de la Haşag
Conform legendei, se spune că în această zonă, pe vremuri, trăia o ceată de căpcăuni. Tot aici, în cele mai bune pășuni din ținut, se aflau și cele mai frumoase vite. Inevitabil, bogăția zonei atras curiozitatea oamenilor, determinându-i să se stabilească în acest loc, alungându-i pe căpcăunii rămași fără animale și terenuri productive.
Vulcan noroios
Alungați, căpcăunii caută refugiu în subteran, în inima vulcanilor. Se spune că și în prezent, căpcăunii se află într-o permanentă răzbunare pe cei care i-au nedreptăţit, alungându-i de pe pământul în care odată își duceau existența și lipsindu-i de lucrurile cele mai de preț. Drept urmare, aceștia au creat gropi cu noroi și ochiuri care fierb.
Cu toate că în aceste ochiuri apa se păstrează liniștită, există voci care spun că odată folosită, acestea se deschid, înghițind omul sau animalul sosit la fața locului, devenind hrană pentru creaturile răzbunătoare din adâncuri.
Legenda se păstrează și în prezent, vulcanii noroioși constituind o zonă limită în care oamenii locului nu se încumetă a păși. În ochiurile mari cât roata unui car sfârșesc adesea animalele sosite pentru a-și potoli setea, scufundându-se, fără nici o șansă de scăpare. Mai mult decât atât, bătrânii din sat povestesc că bălțile noroioase, mult mai active în acea perioadă, au înghițit un car cu boi, acesta dispărând fără nici o urmă.
Interesant este și faptul că în urma studiilor realizate, cercetătorii americani au descoperit vulcani cu o astfel de structură geologică pe Planeta Marte.
