Cimitirul Vesel de la Săpânța – Povești de Viață Nemuritoare

Simbolic zonei Maramuresului, cat si intregii tari, cimitirul vesel din localitatea Sapanta este faimos pentru ca ofera o perspectiva diferita si plina de optimism asupra finalului vietii omenesti. Crucile mormintelor sunt pictate in culorii vii si vesele, caracterizate prin scene umoristice, care reprezinta cu fidelitate viata persoanelor inhumate. Spre deosebire de culturile altor popoare, in care moartea este considerata un eveniment solemn si dureros, Cimitirul Vesel din Sapanta se diferentiaza prin ceea ce poate fi numit inedit.

Umor negru pentru turiști

Cimitirul vesel de la Sapanta reprezinta creatia lui Stan Ion Patras, cunoscut pictor, sculptor si poet, care, pe parcursul de mai bine de 50 de ani, a reusit sa creeze sute de cruci din lemn, inscriptionate intr-un stil unic, caracteristic artistului popular. Moartea acestuia, in 1977, nu opreste insa creatia devenita inca de pe atunci celebra, opera lui fiind cu succes continuata de catre ucenicul sau, Dumitru Pop Tincu.

Muzeu in aer liber

Incepand din anul 1935 si pana in prezent, cimitirul este populat cu aproximativ 800 de cruci, sculptate in totalitate din lemn de stejar, devenind totodata, un important punct de atractie in ceea ce priveste turismul.

Legenda acestui  muzeu in aer liber spune ca atitudinea vesela in fata mortii este strans legata de obiceiurile Dacilor, care priveau sfarsitul vietii nu ca un eveniment tragic si permanent, ci, mai degraba, ca o viata vesnica, prin trecerea dintr-o lume in alta, o sansa de intalnire cu zeul suprem Zamolxe.

Crucile, construite din lemn de stejar, taiat si uscat, sunt inscriptate manual, fiecare parte de susu a acestora beneficiind de un basorelief ce include o scena din viata celui trecut in viata de apoi. Naive in stil si extrem de simple, comice si pe intelesul fiecaruia, scenele redate tin sa prezinte un aspect reprezentativ din viata inhumatului, un tip de caracterizare personala, ce nu mai are nevoie de cuvinte.

Posibilitatile sunt numeroase, fiecare scena reprezentand fie femei torcand lana, facand paine sau tesand covoare, fie barbati care ara pamantul sau taie lemne, lautari, pastori si multe altele. Odata sculptata, crucea este deseori pictata intr-un fundal albastru, de aici si denumirea ‘’Albastru de Sapanta’’,  cat si in nuante indraznete de verde, rosu, galben si alb, rezultatul final fiind unul spectaculos.

Arta reflectata pe crucile de la Sapanta nu este completa fara o poezie scurta, caracterizata prin cateva rime simple, intre 7 si 17. Scrise la persoana 1, epitafurile sunt, pe cat se poate de sincere, pe atat de spontane si naturale, fluente. Mesajele inscriptionate sunt adresate de catre persoana trecuta in nefiinta celor care traiesc, printr-un stil liric, dar plin de satira. Mai mult decat atat, din fiecare poezie, nu lipseste numele decedatului, si nici scenariul principal al vietii acestuia.

Arta se plateste

Pentru turistii interesati de acest unic muzeu in natura, o creatie superba, este important de mentionat faptul ca Cimitirul Vesel de la Sapanta dispune de un anumit orar, cat si de o modica taxa de intrare, dar si de o taxa in ceea ce priveste realizarea de fotografii sau videoclipuri.