Vârful Toaca, izvor de energie divină

Supranumit și Athosul românilor, Masivul Ceahlău este considerat, totodată, locul în care ar fi venit să mediteze însuși Zamolxe, zeul dacilor. Importantă emblemă a județului Neamț, masivul ce aparține Carpaților Orientali, se identifică, de sute de ani, drept un veritabil Olimp al țării, considerat, încă din antichitate, un munte sacru.

Muntii Ceahlau

Prezentare Vârful Toaca

Cel mai înalt vârf al muntelui este Ocolașul Mare, cu 1907 metri, fiind ajuns din urmă de Vârful Toaca, cu 1900 metri. În cadrul natural al Masivului Ceahlău este cuprins și Parcul Național Ceahlău, situat în grupa centrală a Carpaților Orientali, în partea de sud-est a Munților Bistriței.

Fauna muntelui este una bogată, remarcate în mod deosebit fiind speciile de urs carpatin, lup, cocoș de munte, capră neagră, sau viperă. În flora deosebită a zonei muntoase, la loc de cinste stă nimeni alta decât floarea de colț, specie protejată de lege.

Varful Toaca din Muntii Ceahlau

Încă din secolul trecut, potențialul turistic natural al munților a făcut posibilă amenajarea unor trasee și locuri de popas, prima potecă spre înălțimile Ceahlăului luând ființă din dorința familiei Cantacuzinilor, în jurul anilor 1860.

Atractii turistice Varful Toaca

Relieful conglomeratic din zona centrală a masivului reprezintă principalul punct de interes al turiștilor, aici putând fi observate unele dintre cele mai spectaculoase formațiuni muntoase, precum Toaca, Panaghia, Piatra cu Apă, Căciula Dorobanțului, Detunatele, Dochia și Căile lui Miron.

Caciula Dorobantului

Spre nord, la altitudinea de 1021 de metri, Cascada Duruitoarea, formată din pârâul Rupturi, ale cărui șuvoaie de apă sunt aruncate de la o înălțime de 25 de metri.

Cascada Duruitoarea

La altitudinea de 1350 metri este întâlnită Stânca Dochia, despre care legenda spune că ar fi ”Frumoasa Dochia”, fiica regelui Decebal, prefăcută în stâncă de catre zeul dacilor, Zamolxe, pentru a nu cădea pradă ostașilor împăratului Traian.

Stanca Dochia

Spre nord, se află și ”Mănăstirea Schimbarea la față”, construită în 1992 și sfințită un an mai târziu.

Manastirea ”Schimbarea la fata”, Ceahlau

Ceea ce atrage însă, ca un magnet, turiștii veniți de departe, sunt celebrele ascensiuni de pe traseele de escaladă din masiv, un important obiectiv de interes pentru cei cu adevărat pasionați de alpinism. În Masivul Ceahlău, cei sosiți pot poposi la una dintre cele două cabane existente, Dochia și Fântânele, însă nu trebuie uitate nici numeroasele pensiuni și hoteluri din localitatea Izvorul Muntelui și Stațiunea Durau.

Vârful Toaca, fenomen paranormal sau iluzie optică?

Pe lângă frumusețile neasemuite ale Ceahlăului, masivul muntos se poate mândri cu unul dintre cele mai celebre și misterioase vârfuri din lume: Vârful Toaca. Miraj, fenomen rar sau activitate paranormală? Toate aceste semne de întrebare stau să stârnească curiozitatea fiecărui trecător, care cel mai probabil că a luat cunoștință de misterul ce pare să se imprime din ce în ce mai puternic asupra vârfului muntos.

Piramida formata din umbre, pe Varful Toaca

Astfel se face că, în fiecare an, pe ziua de 6 august, Vârful Toaca este luat cu asalt de sute de curioși, sosiți în speranța de a întâlni umbrele umbrele misterioase ale muntelui, care se contopesc într-o piramidă spațială. Înconjurat și de o aură de mister, fenomenul, unic în România, denumit și umbra piramidală, spațială sau holografică, are, se pare, o explicație științifică. Producerea fenomenului de pe muntele Ceahlău are loc în primele zile ale lunii august, cu intensitate maximă pe data de 6, dată la care creștinii ortodocși serbează ‘’Schimbarea la faţă’’.

Mai mult, parapsihologii susțin că pe munte se poate simți o revitalizare, o creștere a vitalității, confirmată și de cei prezenți la fața locului. Studiile arată însă că geometria locului nu este însă o pură întâmplare naturală, ci făcută de mâna omului.

În schimb, pe data de 6 august, există la conjunctura soarelui cu pământul una dintre cele mai puternice emisii de raze gama, ce dau o polaritate atmosferei, rezultând astfel, un proces de ionizare, care preia din umbra geometrică a muntelui și proiectează respectiva piramidă.