Rugaciune catre Sfanta Evdochia - mare facatoare de minuni

În unele zone din țară, ultimele ninsori ale anului, care mai apar prin luna martie, sunt asociate cu „baba Dochia”. Există chiar și o vorbă în popor care spune că baba Dochia își scutură cojoacele.

Numele acestui personaj mitologic vine de fapt de la „Evdochia”, o sfântă muceniță care este prăznuită chiar în ziua de 1 martie.

Rugaciune 1 martie catre Sfanta Evdochia: Botosani24.ro

Cuprins
Toggle
Sfânta Evdochia – viața
Canon de rugăciune către Sfânta Muceniță Evdochia

Sfânta Evdochia – viața

Evdochia era o femeie samarineancă din cetatea Heliopolis din Fenicia. A trăit în secolul 1, pe vremea împăratului Traian.

S-a născut din părinți necredincioși, care se închinau la idoli. Crescând fără Dumnezeu, Evdochia a început din tinerețe o viață de plăceri ușoare.

Avea un chip plăcut și atrăgea pe mulți prin frumusețea ei. Vestea ei ajunsese în multe alte părți.

Dumnezeu nu a îngăduit ca ea să piară în păcat, ci a binevoit să o întoarcă spre credință prin lucrarea unui pustnic, pe nume Gherman.

Acest părinte, fiind găzduit o vreme lângă casa în care locuia Evdochia, își făcea rugăciunile cu glas tare.

Tânara îl putea auzi cum citea și cânta, căci rugăciunile neîncetate pe care le săvârșea ajungeau până la urechile ei.

Acele cuvinte pe care le rostea călugărul erau foarte profunde și ziditoare de suflet. În una din zile, Evdochia a auzit tainic glasul Domnului din Evanghelie zicând prin Gherman: „Vai, vouă, bogaților!” Cutremurându-se de aceasta – căci avea multe bogății strânse din desfrânare, s-a luminat la cuget și s-a străpuns la inimă.

Acele cuvinte lucrând asupra ei, a hotărât în scurt să se lepede de viața păcătoasă de mai înainte.

Ducându-se la Sfântul Gherman, l-a rugat să îi arate calea mântuirii. Iar el, dându-i învățăturile cele bune ale dreptei credințe, a trimis-o la Episcopul Teodot să fie botezată.

După ce primit Sfântul Botez, Evdochia a împărțit toate avuțiile ei săracilor și s-a dus într-o mănăstire, viețuind acolo în smerenie și pocăință.

Această petrecere a sa liniștită nu a durat multă vreme. Căci aflând locuitorii cetății despre încreștinarea ei, au pârât-o la împăratul Aurelian. Poruncind să fie prinsă, au adus-o la judecată. Și fiind supusă la multe chinuri, pe toate le răbda cu vitejie, nevrând să se lepede de Hristos și să se întoarcă la slujirea idolească.

Atât de multe semne și minuni a lucrat Dumnezeu în vremea pătimirilor Sfintei Evdochia, încât împăratul s-a îmblânzit față de ea.

Însă după un timp, a fost prinsă iarăși, de dregătorul Diogen. Acesta a supus-o la alte chinuri, însă Evdochia și-a păstrat aceeași tărie și răbdare, încât și acest tiran s-a înfricoșat, slobozind-o în cele din urmă.

Pătimirile Sfintei Evdochia nu au încetat, căci după Diogen a urmat un alt conducător păgân, pe nume Vichentie. Acesta a prins-o pe sfânta și a supus-o la multe și cumplite chinuri.

Văzând că Evdochia este de neînfrânt în credința ei, dregătorul a poruncit să-i taie capul.

Și așa a primit cununa muceniciei, sufletul ei zburând ca un porumbel către Mirele ei ceresc. Cu ea se adeverește cuvântul troparuluiSfintei Cruci care zice că Hristos face din pescari apostoli și din păgâni, mucenici.

Evdochia, care mai înainte era o femeie desfrânată, s-a învrednicit de slava cerească pe care a câștigat-o cu sângele său.

Canon de rugăciune către Sfânta Muceniță Evdochia

¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤

Cântarea 1

Să cântăm Domnului, Celui Ce a povăţuit pe poporul Său prin Marea Roşie, că Însuşi cu slavă S-a preaslăvit.

Stih: Sfântă Cuvioasă Muceniţă Evdochia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Întunecarea care s-a aşezat asupra mea, din neluare aminte, risipeşte-o, Sfântă Muceniţă Evdochia, cu razele rugăciunilor tale, ca să te laud pe tine.

Stih: Sfântă Cuvioasă Muceniţă Evdochia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Mreaja cuvintelor cele de Dumnezeu insuflate te-a vânat pe tine, frumoasă muceniţă, ca pe o desfătare a mesei celei nemuritoare a dumnezeieştii bucurii.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Lepădând cele pământeşti, Muceniţă Evdochia, ai moştenit în chip vrednic cununa nestricăciunii şi desfătarea cea veşnică.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Din osânda morţii m-a dezlegat, Preacurată, Dumnezeu Cuvântul, Cel Ce S-a întrupat din tine, prin îndurările milostivirii Sale.

Cântarea a 3-a

Tu eşti Întărirea celor ce aleargă la Tine, Doamne. Tu eşti Lumina celor întunecaţi şi pe Tine Te laudă duhul meu.

Stih: Sfântă Cuvioasă Muceniţă Evdochia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Părăsind, preamărită, plăcerile de multe feluri ale lumii celei stricăcioase, ai luat, Sfântă Muceniţă Evdochia, comoara care nu se poate răpi de la tine.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Vizând în ceruri, Cinstită Muceniţă Evdochia, bucuria slavei, semn al pocăinţei tale, te-ai luminat cu Botezul.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Toată dorirea mea îndrepteaz-o Născătoare de Dumnezeu, mă rog ţie, către Cel Ce S-a născut din tine, izbăvindu-mă de patimi.

Irmosul

Tu eşti Întărirea celor ce aleargă la Tine, Doamne. Tu eşti Lumina celor întunecaţi şi pe Tine Te laudă duhul meu.

Cântarea a 4-a

Am auzit, Doamne, taina iconomiei Tale, înţeles-am lucrurile Tale şi am preaslăvit Dumnezeirea Ta.

Stih: Sfântă Cuvioasă Muceniţă Evdochia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Preafrumoasă la trup, ai înflorit deopotrivă şi cu frumuseţea sufletului ai strălucit, Sfântă Muceniţă Evdochia, prin chinuri.

Stih: Sfântă Cuvioasă Muceniţă Evdochia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Prin cuvintele sfinte ale lui Ghermano ai luat judecată plină de îndurare pentru cele săvârşite mai înainte, fără de judecată, muceniţă.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Toată năvala înşelăciunii ai întunecat-o, că ai avut ca povăţuitor al luminii adevărului pe Arhanghelul care ţi-a descoperit arătările cele dumnezeieşti.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Îmblânzeşte, Stăpână Preacurată, toată furtuna valurilor sufletului meu, slobozindu-mă din viforul şi din întreitul val al păcatului.

Cântarea a 5-a

Mânecând strigăm Ţie, Doamne, mântuieşte-ne pe noi. Că Tu eşti Dumnezeul nostru, afară de Tine pe altul nu ştim.

Stih: Sfântă Cuvioasă Muceniţă Evdochia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu lacrimile spălând noroiul faptelor, prin baia Botezului ai strălucit mai mult decât soarele.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Nici bogăţia, nici mângâierile, nici biciuirile, nici scrijelirile, nici sabia şi nici moartea nu au putut să te despartă de Dumnezeu.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Ghimpele cel materialnic al pornirilor mele arde-l, Născătoare de Dumnezeu, cu Focul cel Dumnezeiesc care nu a ars pântecele tău.

Cântarea a 6-a

Haină luminoasă dă-mi mie, Cel Ce Te îmbraci cu lumina ca şi cu o haină, Mult Milostive Hristoase, Dumnezeul nostru.

Stih: Sfântă Cuvioasă Muceniţă Evdochia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu focul pătimirii tale puternic întărindu-te, te-ai arătat nemistuită de chinuri, Cinstită Muceniţă Evdochia.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Alegând mai degrabă pe Mirele Cel Cinstit decât dragostea celor ce te îndrăgeau pe pământ, cu dorire nestricăcioasă te-ai dăruit Lui, Sfântă Evdochia.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Ceea ce ai născut pe Pricinuitorul liniştei, Hristos, linişteşte viforul cel sălbatic al patimilor mele, Preasfântă Stăpână.

Haină luminoasă dă-mi mie, Cel Ce Te îmbraci cu lumina ca şi cu o haină, Mult Milostive Hristoase, Dumnezeul nostru.

CONDAC, glasul al 4-lea

Vitejeşte nevoindu-te întru pătimirea ta, ne luminezi cu revărsarea minunilor, prealăudată, pe noi cei ce alergăm la dumnezeiasca ta biserică şi bucurându-ne te rugăm Cuvioasă Muceniţă Evdochia, ca să ne mântuim de neputinţele cele sufleteşti şi să primim dar de tămăduiri.

Cântarea a 7-a

Tinerii cei ce ajunseseră, oarecând, din Iudeea în Babilon, cu credinţa Treimii văpaia cuptorului au călcat-o, cântând: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Stih: Sfântă Cuvioasă Muceniţă Evdochia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca o moştenitoare a vieţii şi ca una ce ai fost smulsă cu adevărat din moartea cea stricătoare de suflet, dând viaţă cu rugăciunile tale celor morţi, lui Hristos ai strigat: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Stih: Sfântă Cuvioasă Muceniţă Evdochia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Templu al păcatului fiind mai înainte, muceniţă, te-ai curăţit pe tine, arătându-te biserică sfinţită şi îmbunătăţită lui Dumnezeu, strigând: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cu sudorile sihăstreşti îngrăşându-te, te-ai arătat măslin plin de rod, Sfântă Cuvioasă Muceniţă Evdochia şi fiind culeasă cu sabia şi cu vărsarea de sânge a nevoinţei tale, ai strigat: Dumnezeul părinţilor, bine eşti cuvântat.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Zdrobit fiind eu de răutate şi apăsat de cumplite păcate, Stăpână, Ceea ce ai născut pe Mielul, Cel Ce ridică păcatul lumii, de stăpânia acestora apără-mă, Fecioară.

Cântarea a 8-a

Pe Împăratul Cerurilor, pe Care îl laudă ostile îngereşti, lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

Stih: Sfântă Cuvioasă Muceniţă Evdochia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Focul nematerialnic sălăşluindu-Se întru tine şi cărbunele aprins fiind în sânurile tale cele dumnezeieşti, preacinstită, a ars pe tirani, păzindu-te pe tine nevătămată.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.

Răsplătiri pentru ostenelile tale cele dumnezeieşti ai primit revărsări de tămăduiri, Sfântă Muceniţă Evdochia, omorând bolile şi înviind pe cei morţi.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Sufletul meu cel omorât din pricina dezmierdărilor înviază-l, Născătoare de Dumnezeu, că tu Singură ai născut Viaţa, fără de ispită bărbătească, Fecioară.

Pe Împăratul Cerurilor, pe Care îl laudă ostile îngereşti, lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

Cântarea a 9-a

Cu adevărat Născătoare de Dumnezeu te mărturisim pe tine, Fecioară Curată, noi cei mântuiţi prin tine şi împreună cu cetele îngereşti te mărim.

Stih: Sfântă Cuvioasă Muceniţă Evdochia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Te-ai dezlegat din cele vremelnice, Muceniţă Evdochia şi ai primit dorirea cea mai de seamă, mutându-te la Dumnezeu, prin sabie.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cu muceniţele ca o muceniţă şi cu cuvioasele ca o începătură a sihaştrilor ai strălucit, făcătoare de minuni arătându-te, Mărită Evdochia.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Ca pe o Ocrotitoare Dumnezeiască şi ca pe o Nădejde Adevărată, pe tine Singură te am Maica lui Dumnezeu, ca să fiu izbăvit din păcate şi din primejdii.

Cu adevărat Născătoare de Dumnezeu te mărturisim pe tine, Fecioară Curată, noi cei mântuiţi prin tine şi împreună cu cetele îngereşti te mărim.

SEDELNA

Luminându-te cu Raza Dumnezeirii, ai părăsit întunericul rătăcirii şi pe când erai încă în trup ai avut parte de trăirea cea nematerialnică. Deci, plină fiind apoi de dumnezeieşti daruri, numai cu cuvântul tău pe mulţi morţi ai înviat. Şi sfârşindu-ţi viaţa, cunună de mucenic ai primit de la Domnul şi pe cel viclean l-ai ruşinat, ceea ce ai fost înger în trup. Roagă pe Hristos Dumnezeu, iertare de greşeli să dăruiască celor ce acum prăznuiesc sfântă pomenirea ta.

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu

La judecată mă gândesc şi mă spăimântez, cunoscând faptele mele cele rele. Cum voi răspunde Judecătorului? Cum mă voi apăra eu, ticălosul? Dar privind icoana ta, Prealăudată Doamnă, mă înviorez în durerile mele. Şi deznădăjduit la tine cad, strigând: ai milă, Îndurată Stăpână, ajută-mi, în ziua judecăţii, ca Fiul tău să-mi fie, cu rugăciunile tale, Milostiv. Că în afară de tine altă nădejde nu am.

SEDELNA Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu

Pe Mielul şi Păstorul şi Izbăvitorul, Mieluşeaua cea Sfântă privindu-L Răstignit pe Cruce de cei nelegiuiţi, jeluindu-se, cu durere striga: vai mie, Preaiubitul şi Preadoritul meu Fiu! Cum Te voi putea privi pe Cruce, o, vai mie! Rărunchii mi se rup şi inima îmi arde. Ci, o, Preabunul meu, cuvintele-Ţi împlineşte şi înviază Tu degrab, lumea de bucurie umple şi dăruieşte izbăvire celor ce cu credinţă laudă patima Ta cea Curată.