Spectaculoasa modernizare a ROMÂNIEI sub domnia lui Carol I
După ce domnitorul Alexandru Ioan Cuza este forțat să abdice, politicienii român încep să caute un candidat potrivit pentru a prelua conducerea țării.
Astfel, grupările politice principale consideră că cea mai bună soluție este să aducă un principe străin, care ar putea să restabilizeze lucrurile pe plan politic, dar totodată să asigure Unirea din 1859.
Ion Brătianu și C.A. Rosetti îl abordează mai întâi pe prințul Filip de Flandra, însă refuzul acestuia îi conduce spre un alt candidat – principele german Carol Hohenzollern-Sigmaringen, care va accepta imediat tronul Principatelor.
„Jur de a fi credincios legilor ţării, de a păstra religiunea României precum şi întegritatea teritoriului ei, şi de a domni ca domn constituţional”, avea să declare în Parlament pe data de 10 mai, anul 1866, proaspăt încoronatul domn al României, Prințul Carol Hohenzollern-Sigmaringen.
Primii săi ani de domnie, marcați de instabilitate politică și de unele greșeli, nu au fost foarte buni. O parte a poporului nu vedea cu ochi buni venirea în țară a unui principe străin, cu atât mai mult a unui german.
A reușit să se remarce însă prin implicarea sa în obținerea independenței și recunoașterea ei pe plan internațional. În timpul Războiului de Independență împotriva Imperiului Otoman, a condus personal armata română pe frontul sud-dunărean, având astfel un rol important în înfrângerea turcilor.
În urma obținerii independenței, România devine în anul 1881 regat, iar Carol, primul Rege al României.
_____________________
Cum arăta România sub domnia lui Carol I
În opinia istoricilor, Regele Carol I este împreună-fondator al României moderne cu Alexandru Ioan Cuza. „Epoca lui Carol”, așa cum a fost numită perioada lungii sale domnii, a cunoscut o dezvoltare extraordinară pe toate planurile.
Moștenirea pe care ne-a lăsat-o Regele Carol I este mult mai bogată decât dobândirea independenței, așa cum arată manualele de istorie.
După cum spune istoricul Leonard Horvath, în urma Războiului de Independență, Carol a dobândit Dobrogea. Iar prin organizarea Conferinței de Pace din 1913 la București, suveranul a câștigat și Cadrilaterul.
Nu mai puțin important este faptul că, datorită prieteniei sale cu Franz Josef, împăratul Austro-Ungariei, Regele Carol a obținut grațierea liderilor români ardeleni condamnați la închisoare în urma Procesului Memorandiștilor de la Cluj.
Carol I avea un prestigiu atât de mare, încât Germania și Rusia, două din cele mai mari puteri ale lumii, i-au conferit titlul de mareșal.
Istoricul Corneliu Jurju susține că Regele Carol este cel a făcut din România un stat modern.
În anul 1866 a fost adoptată în Parlament una din cele mai moderne constituții din Europa la acea vreme. Au apărut formațiuni politice de tip european precum Partidul Conservator și cel Liberal, care au gestionat politica guvernamentală a țării până la moartea regelui Carol.
Pe durata domniei lui Carol I, s-au avut în vedere continuarea celor mai importante obiective ale țării, unul din ele fiind cucerirea independenței.
Un alt țel măreț pe care l-a urmărit în mod consecvent regele Carol a fost dezvoltarea economiei românești. Încă din ziua în care a călcat pentru prima dată pământul românesc a înțeles nevoia urgentă de construirea unei infrastructuri, îndeosebi pe rută feroviară. La sfârșitul domniei regelui, în anul 1914, calea ferată românească se întindea pe o lungime de circa 3.800 de kilometri.
Creșterea economică de care a avut parte țara noastră sub domnia lui Carol I este subliniată și de Istoricul Neagu Djuvara, care spune:
„Această lungă domnie de 48 de ani, cea mai lungă din istoria României, cu un an mai lungă decât a lui Ştefan cel Mare, ne-a fost benefică. În acest răstimp, ţara noastră a făcut un salt înainte uimitor.
Din punct de vedere economic s-au făcut progrese uriaşe.Mai toate căile ferate de la noi se datează de pe vremea regelui Carol.
S-au construit şosele, au apărut uzine, a început exploatarea petrolului. Am fost a doua ţară din lume, după SUA, în privinţa industriei extractive a petrolului”.
În urma lui Carol I ne-au rămas ca moștenire Academia Română, Banca și moneda (leul) Națională, Palatul Peleș, și mari personalități ale culturii românești: George Enescu, Elena Văcărescu, Nicolae Grigorescu, Vasile Alecsandri, George Coșbuc.
Regele Carol I se stinge din viață în pragul Primului Război Mondial. În ciuda dorinței sale ca România să intre în război alături de Germania, țara lui de origine, cu care încheiase o alianță în secret, acceptă în final sugestia Consiliului de Coroană de a lupta alături de Antantă. Cu riscul de a fi renegat de familia sa regală, rămâne un rege devotat țării care l-a adoptat, până în ultima clipă. Pe tron va urca, prin succesiune, nepotul său, Ferdinand I.
La încheierea domniei lui Carol I, România era profund transformată. Putea fi considerată o țară modernă, puternică, un actor economic și politic important și respectat la nivel internațional.
____________________
Surse:
1. PAGINI DE ISTORIE: ÎNCEPUTURILE REGALITĂȚII PE TERITORIUL ROMÂNESC – DOMNIA A LUI CAROL I: http://gen90.net/pagini-de-istorie-inceputurile-regalitatii-pe-teritoriul-romanesc-domnia-a-lui-carol-i/
2. Historia, Monarhia, simbolul sub care s-a construit România modernă: https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/monarhia-simbolul-sub-care-s-a-construit-romania-moderna