„Uită-te în inima ta și dacă vezi că ai vreo mânie asupra cuiva, iartă, ca să nu te culci mânios” – Părintele Savatie Baștovoi

„Mâniați-vă, dar nu greșiți; de cele ce ziceți în inimile voastre, întru așternuturile voastre, vă căiți”, spune în Cartea Psalmilor (Ps. 4, 4).

Rugăciunile de seară au un rol esențial în lucrarea de curățire a sufletului, pe care fiecare dintre noi trebuie să o facă întru nădejdea mântuirii.

Ele ne oferă posibilitatea să ne revărsăm sufletul înaintea lui Dumnezeu, destăinuindu-I greșelile noastre, cugetele rele, gesturile nepotrivite și toate faptele rele pe care le-am săvârșit pe parcursul zilei, cu voie sau fără de voie.

Această spovedanie tainică a inimii ajută enorm la menținerea conștiinței într-o stare de permanentă curățire și trezvie.

Conștiința singură începe să ne mustre la sfârșitul zilei pentru greșelile de peste zi. Singura soluție de a ne elibera este să ne mărturisim păcatele înaintea Domnului, și apoi la spovedanie.

La rugăciunile de seară putem vedea limpede unde am greșit, pe cine am supărat, pe cine am antipatizat, am criticat sau am judecat și așa mai departe.

Niciodată nu trebuie să ne culcăm supărați pe cineva sau certați. Sfântul Apostol Pavel zice într-una din epistolele sale: „Soarele să nu apună peste mânia voastră” (Efeseni 4, 26).

„Uite-te în inima ta, și dacă vezi că ai vreo mânie asupra cuiva, iartă, ca să nu te culci mânios”, spune Părintele Savatie Baștovoi.

„Și dacă ai iertat, poți să-I spui Domnului: „Acum și Tu iartă-mă, pentru că eu i-am iertat, că Tu ai zis”. Și cu acest târg sfânt și copilăros, dă-ți sufletul în mâna lui Dumnezeu. Iar dacă mori în noaptea aceea, Dumnezeu te ia la Dânsul!”

Părintele Selafiil de la Mănăstirea Noul Neamț vorbea adesea despre cât de important este să iertăm pe semenii noștri, ca și Dumnezeu să ne ierte pe noi. Ieromonahul Savatie Baștovoi își amintește cuvintele sale:

„Când ajungi seara, spune „Doamne, iartă-mi tot ce am greșit eu azi cu cuvântul, cu lucrul și cu gândul ca un om. Iartă pe toți părinții și frații mei și mă iartă și pe mine, păcătosul!”

Iată ce frumos spune și Sfântul Luca al Crimeii despre importanța eliberării sufletului de sub povara mâniei:

„Dacă vreodată, prin uneltirile satanei, se va întâmpla ca inima voastră să fie cuprinsă de mânie, de enervare și ură împotriva aproapelui, nu zăboviți în starea de mânie și vrăjmășie, nu vă culcați fără să vă împăcați cu cel care v-a jignit, fără să vă fi înăbușit mânia, fără să fi scuipat în scânteia care e gata să aprindă și să pârjolească inima voastră”.

Împăcarea cu cei certați nu este grea pentru cel care voiește cu orice preț să câștige propria sa iertare din partea lui Dumnezeu.

Permanent trebuie să veghem asupra minții noastre, „pentru că oricând vedem gânduri care se ridică împotriva aproapelui, care ne tulbură, ne nemulțumesc”, spune Părintele Savatie.

Când observăm că ne aprindem de mânie sau de supărare împotriva cuiva, să ne întoarcem cu fața către Dumnezeu și să-I spunem de îndată: „Iartă-mă, Doamne, și iartă și pe aproapele meu, pentru că eu l-am iertat”.

Iată cât de simplu și de ușor ne putem păstra mintea curată și slobodă de cugete viclene. Însuși Mântuitorul ne-a arătat că așa trebuie să ne rugăm, când le-a dictat apostolilor rugăciunea „Tatăl nostru”.

„Ne-a învățat să cerem iertare pentru greșelile noastre așa cum noi iertăm greșiților noștri. Dacă facem această nevoință avem nădejde de mântuire. Și dacă mântuirea ni se dă astfel, ce altceva ne mai poate interesa în lumea aceasta?”

__________________________________________________________________________________________________________

Surse:

1. Ieromonah Savatie Baștovoi, A iubi înseamnă a ierta, Editura Christiana, București, 2006, pp. 76-77: https://doxologia.ro/cuvinte-duhovnicesti/iarta-ma-doamne-iarta-pe-aproapele-meu-pentru-ca-eu-l-am-iertat

2. Sfântul Luca al Crimeii, La porțile Postului Mare, Editura Biserica Ortodoxă, București, 2004, p. 26: https://doxologia.ro/cuvant-de-folos/soarele-sa-nu-apuna-peste-mania-voastra