Rugăciunea curățește și luminează sufletul – Starețul Iosif Isihastul
Rugați-vă neîncetat, ne îndeamnă Sfântul Apostol Pavel. Atunci când ne rugăm, mintea noastră se adună, iar sufletul se curăță și se luminează.
Rugăciunea este o stare de prezență și de priveghere: „Să nu dormim ca și ceilalți, ci să priveghem și să fim treji. Căci voi toți sunteți fii ai luminii și fii ai zilei; nu suntem ai nopții, nici ai întunericului” (Tesaloniceni 5).
Păcatele pe care săvârșim ne întinează mintea, inima și trupul. Starețul Starețul Iosif Isihastul spunea că în virtutea faptului că suntem zidiți după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, trebuie să ne străduim să nu necinstim această înrudire negrăită:
„Suntem suflare a lui Dumnezeu. Pentru că avem această rudenie cu Dumnezeu, și Dumnezeu este prezent pretutindeni, suntem și noi mereu aproape de El. Suntem fiii Lui. Și văzând vrednicia cu care ne-a învrednicit, fiind suflarea Sa, trebuie să ne îngrijim să nu-L întristăm.”
Întinând mintea și inima și trupul nostru cu cuvântul, cu fapta, cu cugetul, ne pierdem îndrăzneala în rugăciune.
„Nu avem haină de nuntă. De aceea trebuie să ne curățim; cu spovedanie, cu lacrimi, cu durere în suflet; și peste toate, cu rugăciune, care curățește și desăvârșește pe om. “
Această haină și veșmânt al sufletului este harul lui Dumnezeu, pe care îl dobândim prin rugăciune curată”.
Omul trebuie să se roage cu simplitate, vărsând lacrimi, deoarece ele ne conduc la pocăința adevărată și aduc mila dumnezeiască. Pocăința și lacrimile sunt daruri ale harului dumnezeiesc, care curățesc pe om, spune Starețul Iosif. Orice rugăciune este bună dacă este făcută cu simplitate și sinceritate. Lipsa simplității ne poate duce la mândrie.
“În timp ce se invocă numele lui Hristos fără încetare înlăuntrul inimii, Acesta ne curățește de întuneric și ne scoate la lumină”.
