Medicina isihastă – energia vindecătoare din hrana vie

După secole întregi de cercetare, s-au strâns suficiente dovezi care evidenţiază influenţa alimentelor vegetale asupra sănătăţii noaste.

Studiile ştiinţifice atestă faptul că plantele și legumele crude pot vindeca numeroase afecțiuni.

Medicina isihastă – energia vindecătoare din hrana vie

Cuprins

Toggle

Medicina isihastă – energia vindecătoare din hrana vie

Medicina isihastă are la bază două principii: hrana vie şi mâncărurile nefierte.

Ştiinţa a demonstrat că orice plantă şi aliment conţine informaţii de viaţă şi de moarte.

Procesul de preparare a alimentelor, fructelor şi legumelor este un proces nociv, care activează informaţiile negative.

Legumele conţin informaţii de viaţă şi moarte

Există o anume delicateţe în modul în care plantele vieţuiesc şi ne hrănesc.

Ele trebuie manevrate cu multă gingăşie şi dragoste, altfel vor emite unde energetice de influenţă negativă asupra noastră.

De pildă, grâul abia încolţit nu trebuie folosit imediat. Mestecarea grâului imediat după încolţire înseamnă omorârea proprietăţilor sale curative.

De aceea el se mai lasă o perioadă la uscare, pentru a redeveni hrănitor.

În ceea ce priveşte legumele, se recomandă ruperea cu atenţie a frunzelor marginale.

Atunci când se smulge toată planta, rădăcina care va fi folosită ulterior se lasă 12 ore să „adoarmă”, timp în care vibraţiile şi radiaţiile negative cauzate de smulgere se vor stinge treptat.

Mâncarea nefiartă este cea mai săţioasă. Conţine foarte multă celuloză, o substanţă care curăţă intestinele.

Hrana vie se absoarbe integral, iar corpul nu mai trebuie să consume energie pentru a transforma mâncarea ingerată în substanţe active benefice.

Fasolea este unul din puţinele ingrediente care trebuie fierte, deoarece conţine o toxină care trebuie eliminată.

Carnea conţine energii „moarte”

Mulţi dintre noi nu ştim că prăjelile şi chiar mâncarea fiartă omoară substanţele active, benefice pentru organismul nostru.

Mai mult, carnea în care ne punem atâtea speranţe conţine o mare cantitatea de energii moarte, care nu ne sunt de nici un folos.

Sunt recomandate aşadar legumele crude, nefierte, care îşi păstrează seva vie a substanţelor nutritive.

Nici lactatele nu trebuie distruse prin fierbere. Dimpotrivă, se reduce totul la un consum proaspăt, care nu implică nici un proces de omorâre a nutrienţilor din legume şi alimente.

Meniuri de mâncare crudă, nefiartă

Meniul mănăstiresc sau de la schiturile de călugări şi maici se bazează pe o mâncare compusă din 50% cereale şi seminţe.

Acestea au din start calitatea de a fi neprocesate. 25% din mâncarea zilnică constă în rădăcinoase, iar restul de 25% conţine zarzavaturi.

La prânz se poate prepara o mâncare de fasole boabe şi orez pilaf.

Boabele de fasole crude se pisează mai întâi până devin faină, iar apoi se pun la fiert în apă rece, la foc tare.

Se lasă 1-2 minute după ce încep să fiarbă şi se ia de pe foc. Orezul se pisează şi se fierbe 2 minute până se face ca o pastă. La urmă se adaugă ceapă tocată, verdeţuri, seminţe de dovleac şi miez de nucă.

La cină se poate face un ghivechi din legume rădăcinoase, nefierte.

La schituri se ma face untul de fasole şi soia măcinate făină, fierte apoi în apă rece. Se freacă mult cu sare precum icrele. Se serveşte cu smântână, brânză dulce sau telemea.

Pâinea se face din grâu şi porumb zdrobit, apă, miere şi sare.

Coca se întinde subţire pe o tavă de faianţă şi se lasă să se usuce natural la 30 de grade până devine ca un biscuit. Pâinea uscată este mult mai sănătoasă decât pâinea moale, coaptă.