Schitul Ostrov, mănăstirea dintre ape

În centrul Stațiunii Călimănești, județul Vâlcea, se află Mănăstirea Ostrov sau Schitul Ostrov, construită între anii 1518-1522, mănăstire ctitorită de domnitorul Neagoe Basarab și doamna Despina, soția sa.

Schtiul Ostrov, Călimănești

Mănăstirea și-a câștigat denumirea prin construirea acesteia pe un ostrov, de altfel,  și singura insuliță A Râului Olt. Mănăstirea Ostrov este o mănăstire de călugăriţe, cu hramul ‘’Naşterii Maicii Domnului’’, amplasată pe o insulă a lacului de acumulare al hidrocentralei Călimănești, situată în apropierea râului Olt, legat printr-un pod, de stațiunea balneoclimaterica Călimănești-Căciulata, la 5 kilometri distanță de halta C.F.R. Călimănești-Jiblea.

Mănăstirea Ostrov

Cea mai veche așezare monahală de maici din țară, este găzduită la Schitul Ostrov, iar ca orice așezare istorică și unică, mănăstirea ascunde o legendă ce pare să circule printre localnici. Conform legendei, se vorbește despre existența unui bărbat, un creștin, care, traversând râul cu un car tras de boi, este subit surprins de furia apelor umflate, în fața lui apărând un uriaș val de apă. Rugându-se să scape de furtuna abătuta asupra lui, bărbatul promite construirea unei biserici, moment în care valul de apa se desface în două, astfel luând naștere și Insula Ostrov. Zis și făcut, creștinul ridică o bisericuță construită din grinzi, pe care Nicolae Basarab zidește un nou lăcaș. Mănăstirea, rezidita pe locul unei biserici mai vechi, din secolul 14, devenită cunoscută pentru icoana făcătoare de minuni, despre care se spune că a salvat mănăstirea de la scufundare, în timp ce Oltul ștergea totul în cale, este și în prezent vizitată de turiști credinciosi sosiți din toate colțurile lumii.

Schitul Ostrov

Icoanele pictate din mănăstirea sfințită, dar nezugrăvită, sunt păstrate astăzi în Muzeul Național de Artă a României, unde pot fi admirate și observate până la cel mai mic detaliu. Stilul bisericii, finalizat în 1760, este stilul fresco, apreciat de cunoscători pentru valoarea sa artistică remarcabilă, aici excepție făcând altarul pictat ceva timp mai târziu, în 1752.

Cu o vechime ce datează încă de la zidirea mănăstirii, ‘’tampla aurită’’, construită din lemn de tei, reprezintă podoaba arhitecturală interioară, trecând, în același timp, peste toate încercările ivite o dată cu trecerea timpului. Cea mai veche icoană împărătească a Mănăstirii Ostrov este Icoana Maicii Domnului, restaurată în 1791 de către Ioan Zugravul, din vremea lui Neagoe Basarab supraviețuind doar trei icoane, de o valoare artistică inegalabilă, aflate, în prezent, la Muzeul Național de Artă a României, aici fiind incluse icoana Sfântul Nicolae, Coborârea de pe Cruce și Sfântul Sava.

Icoana facatoare de minuni A Maicii Domnului (Manastirea Ostrov)

Construirea hidrocentralei Călimănești a făcut ca insula și biserica să fie ridicate aproximativ șase metri, evitându-se astfel inundarea acestora, întreg cuprinsul insulei devenind un veritabil parc de agrement pentru turiști sosiți în Stațiunea Călimănești și Stațiunea Căciulata. Zona de agrement reunește 47 de specii de arbori, arbuști și trandafiri, ceea ce face din mănăstirea Ostrov un loc mirific, învăluit în misterele timpului.

Schitul Ostrov

Căi de acces

Acces rutier: – pe DN7 Arad – Deva – Sebeș – Sibiu – Tălmaciu – Căciulata – Călimănesti – Râmnicu Vâlcea – Pitești (A1) – București;

– pe DN73 Brașov – Râşnov – Bran – Rucăr – Câmpulung Mușcel, DN 73C

Câmpulung Mușcel – Curtea de Argeș – Râmnicu Vâcea, DN7 Râmnicu Vâcea – Călimăneşti – Căciulata;

– pe DN67 Târgu Jiu – Horezu – Râmnicu Vâcea, DN7 Râmnicu Vâlcea – Călimănesti -Căciulata

Acces feroviar: Se poate ajunge din gara Călimăneşti.