Cele Mai Contrafăcute Alimente de pe Piața din România

Acum câțiva ani, Autoritatea Pentru Protecția Consumatorilor a făcut public un top al celor mai falsificate alimente de pe piața românească. În capul listei se află uleiul de măsline, urmat de produsele lactate, mierea de albine, bulionul, siropul de arțar, cafeaua, cerealele, sucurile de fructe, ceaiurile, vinul, condimentele, peștele, carnea tocată, produsele din carne și alimentele ecologice, sau bio.

Alimente Contrafăcute

Uleiul de măsline „extravirgin”

Mulți români aleg uleiul de măsline deoarece au auzit că este mult mai sănătos decât uleiul nostru tradițional de floarea-soarelui. La un control mai amănunțit, inspectorii au descoperit că în realitate, majoritatea sticlelor de ulei de măsline conțineau tot ulei de floarea-soarelui.

În cel mai rău caz, uleiul de măsline este înlocuit cu un amestec din mai multe uleiuri de o calitate proastă.

Din păcate, doar testele de laborator pot arăta cu precizie dacă un produs este contrafăcut. Unii cunoscători spun că uleiul de măsline veritabil poate fi recunoscut după culoarea închisă, ușor verzuie, mirosul și gustul foarte puternice.

Uleiul de măsline este un produs în general scump. De aceea, un indiciu important pentru consumatori este prețul mult mai mic decât în mod normal.

Pâinea neagră

Pâinea neagră făcută din grâu măcinat întreg este foarte scumpă. Ceea ce cumpărăm din magazine, este de multe ori o pâine neagră contrafăcută din făină albă și coloranți artificiali. 60% din pâinea neagră de pe piața din România este colorată artificial cu carmin, cacao, caramel sau chiar cu cenușă. Pentru colorarea pâinii negre, este permisă adăugarea de malț, însă acest lucru trebuie menționat pe etichetă.

Lactatele

Potrivit unor surse, unele tipuri de lactate sunt făcute din lapte praf sau alte ingrediente-surpriză: apă, margarină, untură de porc, făină sau amidon. Smântâna poate conține gelatină, untul poate fi de fapt margarină, făcut din uleiuri vegetale, iar brânzeturile din proteine animale sau vegetale.

Printre alimentele controlate care s-au dovedit falsificate se află și telemeaua. Rezultatele de laborator au arătat că brânza vândută sub numele de “telemea de bivoliță” este de fapt un amestec din brânză de vacă, zer și ulei de palmier. Laptele de capră poate fi lapte praf de capră, iar 90%, lapte de vacă, care este mult mai ieftin.

Mierea de albine

În loc de miere „de albine”, riscăm să cumpărăm „miere” dintr-un amestec de sirop de glucoză industrială, zahăr și praf de porumb, închegat cu clei sau gelatină. În cel mai bun caz, borcanele cu miere „naturală” din magazine pot conține mici urme de polen. Restul este zahăr invertit, coloranți și arome. Astfel de produse pot fi dăunătoare mai ales pentru copii.

Carnea

Carnea tocată este mult mai ușor de falsificat decât carnea întreagă. În unele cazuri, s-a descoperit în loc de carne de vită sau de porc, carne de cal sau chiar carne de măgar.

Salamurile și alte produse asemănătoare nu sunt cea mai bună alegere pentru o viață sănătoasă. În compoziția mezelurilor intră de fapt foarte puțină carne (cine știe ce fel de carne), și o cantitate mare de oase și piele, precum și numeroși aditivi nocivi, în special coloranți și aromatizanți.

Unele produse comercializate ca fiind produse ecologice sau tradiționale s-au dovedit a fi aduse din alte țări, precum China, și ambalate în țară.

Somonul sălbatic este un pește rar și scump. Cei care îl falsifică, folosesc în loc specii de pește mai ieftin, somon de cultură sau păstrăv.

Cafeaua

Cafeaua comercializată la prețuri mici poate conține cereale – precum soia, cicoare, mazăre, fasole, năut, porumb, orz, făină de cartofi, zahăr ars, făină de secară sau amidon – și nu cafea adevărată.

Vinul

În cazul băuturilor alcoolice, produsul este contrafăcut prin diluare. Unele tipuri de vinuri sunt făcute din apă, zahăr și alcool.

Nu doar produsele alimentare sunt susceptibile falsificării, ci și produsele cosmetice, textile, medicamentele și telefoanele.

Bulionul

Înainte să cumpărați bulion din magazine, verificați eticheta borcanelor. Unele tipuri de bulion conțin doar 20% roșii, iar restul este amidon alimentar, coloranți și aditivi.

Trebuie să reținem că produsele falsificate sunt de obicei mai ieftine. Pentru o calitate bună trebuie să plătim mai mult. Specialiștii ne sfătuiesc de asemenea să verificăm ambalajul, pentru a ne asigura că este cel original.

Surse:

http://stirileprotv.ro/stiri/social/falsurile-care-ne-pun-viata-in-pericol-romania-piata-de-desfacere-pentru-medicamente-cosmetice-si-textile-contrafacute.html

http://stirileprotv.ro/stiri/social/condimente-false-si-cancerigene-au-ajuns-in-farfuriile-romanilor-cum-le-deosebesti-de-cele-reale.html

http://incont.stirileprotv.ro/agricultura/vin-contrafacut-in-magazine-e-facut-din-apa-zahar-si-alcool.html

http://stirileprotv.ro/stiri/social/mierea-falsa-din-magazine-amestec-de-glucoza-zahar-si-tocatura-de-scaieti.html

http://observator.tv/social/mierea-de-albine-si-bulionul-cele-mai-contrafacute-alimente-de-pe-piata-26089.html

http://stirileprotv.ro/stiri/social/cum-a-ajuns-painea-neagra-sa-fie-cel-mai-falsificat-produs-din-romania-consumam-carmin-cacao-caramel-sau-cenusa-de-vatra.html