HORMONII, DIETA și EMOȚIILE influențează FOAMEA și APETITUL
Condiția fizică, anumite medicamente, tulburările metabolice, disfuncțiile tiroidiene, problemele psihologice sau chiar dieta pot afecta apetitul.
Poftele alimentare sunt însă cel mai mult influențate grelină și leptină – cei doi hormoni care reglează foamea și sațietatea.
Hormonii care controlează foamea și sațietatea
Grelina, cunoscută și sub numele de „hormonul foamei”, este cea care semnalizează creierul că ne este foame. Este eliberată în stomac chiar înainte de a mânca, după care scade timp de circa 3 ore.
Leptina este „hormonul sațietății”. Ea trimite semnale către creier spunându-i că am mâncat suficient și este timpul să ne oprim.
Grelina poate fi influențată de mulți factori, dar cel mai mult de dietă. Unele diete de slăbit duc la creșterea nivelului de grelină, în timp ce altele suprimă acest hormon, ajutând astfel la scăderea apetitului. Un studiu a arătat că persoanele care urmau dieta ketogenică aveau niveluri mai mici de grelină și un apetit scăzut.
O recenzie publicată în jurnalul „Obesity Reviews” a arătat că dietele bogate în grăsimi, dietele bogate în carbohidrați și dietele cu fibre din psyllium ajută la scăderea nivelului de grelină.
Leptina este produsă în celulele grase. Cu cât mai multă este cantitatea de grăsime din corp, cu atât mai mare este nivelul de leptină. Pierderea de grăsime corporală poate însemna scăderea leptinei.
Când creierul nu mai primește mesajul „am mâncat destul, sunt sătul”
Supra-alimentarea sau obezitatea pot știrbi efectele leptinei din sistemul nervos central, cauzând „rezistența la leptină”. Acest lucru înseamnă că, deși există o cantitate mare de leptină în corp care să-i spună creierului că suntem sătui, creierul pur și simplu nu primește acest mesaj.
Acesta poate fi unul din motivele pentru care o persoană slăbește greu sau „simte” că îi este foame, deși această senzație nu este reală.
Poftele alimentare constante, dificultatea de a deosebi între foame și apetit, excesul de greutate, stresul cronic și privarea de somn sunt câteva din simptomele posibile ale rezistenței la leptină.
Citește și SCORȚIȘOARA scade apetitul și pofta pentru dulciuri, și ajută la scăderea în GREUTATE
Alți factori care influențează pofta sau foamea
Stimulii externi pot avea de asemenea un impact mare asupra apetitului, prin faptul că declanșează creșterea grelinei. Studiile au arătat că vizualizarea de poze cu mâncare poate crește grelina și implicit apetitul, chiar dacă fizic nu suntem cu adevărat înfometați.
Reducerea aportului de calorii din dietă este un alt factor care influențează foamea. Așa se explică de ce în momentul în care începem o dietă de slăbit simțim o creștere bruscă a apetitului. Prin perseverență apetitul se reglează.
Vremea rece poate influența foamea. Frigul crește senzația de foame, pentru că caloriile echivalează cu căldura și alimentele se mișcă mai repede prin stomac când ne este frig.
Exercițiile regulate încetinesc trecerea alimentelor prin tractul digestiv și mențin sațietatea. Sportul intens intermitent poate reduce nivelurile de grelină, suprimând totodată apetitul.
Hormonii tiroidieni controlează totul în organism, de la metabolism și rezistența musculară, până la apetit. De aceea, orice schimbare în funcția glandei tiroide poate afecta reglarea apetitului și consumul de alimente. Foamea crescută poate fi un simptom de hipotiroidism, o afecțiune asociată de asemenea cu creșterea în greutate. Schimbările de apetit pot fi un simptom de hipertiroidism.
Stabilirea unui program fix de mese poate preveni tulburările de apetit.
Stresul și starea emoțională pot afecta foamea, în sensul că pot trece zile în care să nu ne gândim deloc la mâncare, sau zile în care să mâncăm în continuu.
Cumpără de aici:
[wcepe_products ids= ‘4569, 4567, 11086, 4536′ button=’Cumpără aici’]
Sursă: Fitness Reloaded, „Are You Really, Truly, Hungry? 7 Hunger Vs Appetite Questions Answered”: https://fitnessreloaded.com/hunger-vs-appetite/