Cum era deșertul Sahara în urmă cu 7.000 de ani – două mumii descoperite dezvăluie misterul
Un articol apărut în revista „Nature” aduce informații fascinante despre deșertul Sahara și istoria acestuia.
Potrivit cercetătorilor, în urmă cu 7.000 de ani, deșertul era de fapt o oază de verdeață și habitatul unei civilizații interesante.
Dune desert Sahara
Deșertul Sahara este cel mai mare deșert fierbinte din lume. Acesta acoperă circa 9.200.000 km² din suprafața continentului Africa de Nord, cam cât statul China.
Temperaturile medii anuale sunt de 30 de grade Celsius, însă cele mai mari pot atinge 58 de grade Celsius.
În mod surprinzător, nopțile pot avea temperaturi foarte mici, de până la -6°C, din cauza lipsei de umiditate.
Regiunea este foarte rar supusă ploilor. Circa 50% din suprafața acestuia primește mai puțin de 3 cm. de precipitații pe an.
Deșertul Sahara este constituit din platouri sterpe sau stâncoase, din dune de nisip, munți și văi aride. Sunt peste 20 de lacuri în Sahara, majoritatea lor fiind lacuri cu apă sărată.
Singurul lac cu apă proaspătă din deșert este Lacul Chad, iar cel mai înalt vârf este Emi Koussi, care atinge 3,415 de metri.
Deșertul Sahara s-a schimbat dramatic de-a lungul timpului. El nu a fost întotdeauna o întindere de nisip, ci un teren bogat în vegetație și animale.
Transformarea radicală s-a petrecut în urmă cu circa 5.000 de ani, din cauza modificării treptate a înclinării pământului. Se crede că Deșertul Sahara va deveni iarăși verde la un moment dat în viitor.
Doar 2 milioane de oameni mai trăiesc astăzi în Sahara. Majoritatea lor sunt nomazi. Aceștia se mută dintr-un loc în altul, în funcție de anotimp. Ceilalți locuiesc în comunități permanente, aproape de sursele de apă.
Dacă ar fi să dăm timpul înapoi cu 7.000 de ani, am vedea deșertul Sahara ca un teren înverzit. Acea eră a fost numită „perioada umedă africană”, când deșertul avea o floră și faună adecvate agriculturii. Sună incredibil, nu?
Arheologii au găsit urme ale unui popor special ce a locuit în această regiune, numit Takarkori. Aceștia au analizat ADN-ul a două mumii din epoca neolitului, descoperite în stâncile Takarkori din zona de S-V a Libiei.
Corpurile erau neașteptat de bine conservate. Datele genetice arată că genele acestui popor nu se aseamănă cu genele altor populații sub-sahariene. Dimpotrivă, cercetătorii cred că populația Takarkori ar fi fost izolată de celelalte comunități umane, datorită condițiilor favorabile de mediu: lacuri, păduri, savane, munți.
Se presupune de asemenea că această civilizație a făcut schimb de gene și practici agricole cu populații din afara Africii, precum fermierii din Levant.
Cercetătorii înclină spre ipoteza că agricultura nu a fost exclusiv răspândită de migranți, ci transmisă între grupuri prin ceea ce se numește difuzie culturală.
Deșertul Sahara ascunde probabil mult mai multe mumii și artfacte care ar putea revela informații uimitoare despre popoarele care au trăit aici în antichitate și evoluția lor.
CITEȘTE ȘI – Wow! O specie rară de dinozauri cu două gheare descoperită recent
Sursă: Știință și Tehnică / Global Adventure Challenges
