Viitorul căpițelor de fân din România: o tradiție în pericol de dispariție?

Căpițele de fân din România, un simbol al muncii și al vieții simple de la țară, înfrumusețează peisajele rustice ale satelor noastre.

Ar părea niște cununi de aur așezate în chip nevăzut pe creștetul țăranilor români care de secole muncesc cu ardoare pământul. Fânul cosit rezistă astfel până la iarnă, fiind utilizat ca sursă de hrană și căldură pentru animale.

Capitele cu fan – in pericol de disparitie

Puțini știu ce bogăție se ascunde în aceste claie de fân. Fânețele de pe meleagurile noastre adăpostesc sute de specii de ierburi, flori, dar și insecte.

Fânul este considerat un ecosistem terestru de o biodiversitate incredibilă. Acele căpițe pe care le admirăm când colindăm satele sau munții României sunt habitatul unui număr impresionant de greieri, păianjeni, fluturi, ierburi și flori sălbatice.

În România se regăsesc unele dintre cele mai vaste pășuni din Europa, încă gestionate prin metode tradiționale. Dar pe măsură ce agricultura modernă se infiltrează, căpițele ajung să devină simbolul unui mod de viață pe cale de dispariție.

Unii turiști străini care au revenit în țară după o perioadă mai lungă, au remarcat că pe alocuri, România își pierde din farmecul său natural.

Citește și –  Ce spune o turistă din Cehia despre România

Stilul de viață modern își pune amprenta pe zona rurală tot mai pregnant. Sarig Attila este un fermier din Ghimeș-Făgeț care se uită cu îngrijorare la schimbările care au început să apară în acest sens.

Vreme de 3-4 secole, lucrurile au rămas la fel în micul sătuc din Carpații Orientali. Însă în ultimele 3 decenii, transformările au fost fulgerătoare.

Doar câteva familii din sat mai prelucrează astăzi fânul după metoda veche. O mare parte din tineri au plecat la oraș sau în străinătate.

Fermierul spune că sătenii își cumpără tractoare în loc de cai, deoarece acestea sunt mai puternice și au funcții diverse. Acesta consideră că încet-încet, legătura  sacră dintre om și pământ se va pierde complet.

Fundația Adept susține conservarea biodiversității și dezvoltării rurale din România și oferă sprijin fermierilor în această privință. Mai exact, le facilitează accesul la fonduri pentru protecția biodiversității și crearea de piețe de desfacere.

Adept are în gestiune circa 5.000 de mici fermieri dintr-o regiune din sud-estul Transilvaniei care numără circa 30.000 de hectare de pășune. În ultimii 100 de ani, Marea Britanie a pierdut aproape total (97%) pășunile bogate în floră spontană.

Nat Page, directorul fundației, spune că Transilvania este ultima regiune din Europa care mai are încă peisaje agricole îngrijite, în mod natural, pe suprafețe destul de mari.

Acesta dorește să le ofere fermierilor români stimulente pentru a face în continuare ceea ce fac, dar distrugerea metodelor tradiționale românești continuă neabătută, existând zone în care jumătate din fânețe sunt lăsate necosite.

În ultimii 15 ani au sosit în Ghimeș-Făget mici mașini care taie iarba și o așează în brazde, precum  și tractoare mai mari.

Pe lângă acestea, biodiversitatea este în pericol și din cauza fertilizatorilor chimici. Aceștia distrug speciile sălbatice de plante și insecte.

Dispariția acestor fânețe tradiționale „are loc pretutindeni”, spune Attila, și, în lipsa intervenției omului, biodiversitatea a intrat în declin. „Nu sunt oameni suficienți pentru a face treaba – tinerii abandonează satul.” „Pentru mine e trist”, spune el. „Eu văd o valoare enormă în acest lucru, dar noua generație nu o vede.”

Citește și – De ce a ajuns România cea mai puțin vizitată țară din Europa? 2024 – anul cu cei mai puțini turiști străini

Sursă: Profit.ro