Ce se află în spatele GRĂSIMII ABDOMINALE – măsurători, factori de risc, soluții

Circumferința taliei poate spune multe despre starea ta de sănătate. Grăsimea de pe burtă este mai mult decât o problemă de estetică. Este un factor de risc major pentru numeroase boli cronice.

Află de ce femeile dezvoltă grăsime abdominală după menopauză, cât de periculoasă este și ce poți face pentru a o elimina.

De ce se îngrașă femeile după o anumită vârstă

Greutatea noastră corporală este determinată de numărul de calorii consumate într-o zi, de nivelul de activitate fizică zilnică, de cantitatea de calorii cheltuite pentru energie și de vârstă. Este lesne de înțeles de ce ne îngrășăm: pentru că mâncăm mai multe calorii decât arde corpul prin mișcare fizică.

De ce am început să mă îngraș? – întreabă multe femei. Pe măsură ce înaintăm în vârstă, lucrurile se complică și mai mult. Pe lângă sedentarismul crescut, masa musculară scade, iar grăsimea corporală crește.

Pierderea musculară reduce rata la care corpul folosește caloriile. Astfel se intră într-un cerc vicios. Iată motivul pentru care femeile după menopauză întâmpină mari dificultăți în scăderea în greutate sau menținerea unei greutăți normale.

Alte femei constată că a început să le crească burta, deși în restul corpului nu se îngrașă. Creșterea circumferinței taliei este unul din efectele secundare ale înaintării în vârstă.

Citește și CAPSULE cu AFIN – scad GLICEMIA și GRĂSIMEA abdominală, protejează vasele de SÂNGE și măresc acuitatea VIZUALĂ

La femei, acest lucru este mult mai vizibil după menopauză, când grăsimea corporală tinde să acumuleze mai mult în zona burții. Cauza o reprezintă scăderea nivelului de estrogen, un hormon care influențează modul de distribuție a grăsimii în corp.

Ce se află în spatele grăsimii abdominale

Există două tipuri de grăsime corporală: grăsime subcutanată și grăsime viscerală. Grăsimea viscerală, cunoscută și sub numele de „obezitate abdominală” sau „obezitate centrală” este mult mai periculoasă decât grăsimea subcutanată.

Iată de ce: grăsimea subcutanată este o grăsime care se acumulează sub piele și nu creează probleme (decât de natură estetică), în timp ce grăsimea viscerală se depune în interior, în jurul organelor din cavitatea intra-abdominală.

Grăsimea viscerală a fost asociată cu un risc crescut de boli cronice:

• boli cardiovasculare
• hipertensiune arterială
• dislipidemie (nivel crescut de grăsimi în sânge: colesterol, trigliceride)
• diabet de tip 2
• rezistență la insulină
• probleme de respirație
• boala ficatului gras

Studiile au descoperit un alt efect periculos al grăsimii abdominale: creșterea riscului de deces prematur, indiferent de greutatea corporală. Există femei care deși sunt slabe, au totuși un nivel crescut de țesut adipos visceral. Inclusiv ele sunt la risc mare de deces din cauza unei boli cardiovasculare.

Cum să îți măsori corect talia

Cum știi că ai prea multă grăsime abdominală? Măsurându-ți talia. Iată cum trebuie să faci acest lucru:

– stai în picioare, ridică bluza și înfășoară centimetrul în jurul burții, chiar deasupra osului coxal
– relaxează-te, expiră și măsoară-ți talia, fără să „sugi burta”

Trebuie să știi că, o circumferință mai mare de 89 de centimetri, indică o concentrație mare și nesănătoasă de grăsime abdominală și un risc crescut de probleme de sănătate.

Citește și GRĂSIMEA abdominală la femei – măsurători, pericole, soluții

Cum scapi de grăsimea abdominală

Pentru a scăpa de grăsimea de pe burtă nu este suficient să faci abdomene sau alte exerciții care doar tonifică într-o anumită măsură mușchii abdominali, fără să reducă din grăsime.

Grăsimea viscerală răspunde la exerciții fizice mai intense și la dietele care de regulă ajută la scăderea greutății și a grăsimii corporale generale.

Iată cum trebuie să lupți cu grăsimea de pe burtă:

• Îmbunătățește-ți dieta. Include mai multe alimente vegetale în dietă: fructe, legume, cereale integrale. Alege proteine slabe și lactate degresate. Limitează consumul de zahăr și grăsimi saturate (carne grasă, unt, brânzeturi grase). Consumă pește, nuci și ulei de măsline, care îți pot asigura un aport de grăsimi sănătoase (mono– și polinesaturate).

Înlocuiește băuturile carbogazoase bogate în zahăr cu apă, limonade făcute în casă sau sucuri dietetice (fără zahăr sau îndulcitori artificiali).

• Porționează mâncarea. Pentru a slăbi este esențial să consumi mai puține calorii decât arde corpul. În acest sens, redu cantitatea de mâncare consumată de obicei la jumătate, sau la un sfert. Evită produsele hipercalorice din comerț.

Citește și 7 MIJLOACE prin care poți pierde mai multă GRĂSIME ABDOMINALĂ

• Fă exerciții fizice zilnic. Departamentul de Sănătate și Servicii Umane din SUA recomandă adulților exerciții aerobice moderate, precum mersul vioi, cel puțin 150 de minute pe săptămână, sau activitate aerobică viguroasă, precum alergatul, cel puțin 75 de minute pe săptămână. Trebuie să știi de asemenea că 10.000 de pași pe zi pot preveni creșterea în greutate sau 15.000 de pași pe zi pentru a preveni reîngrășarea după o slăbire dramatică. Dacă poți, fă exerciții intense cel puțin de de 2 ori pe săptămână.

Cumpără de aici suplimente pentru slăbit:

Surse:

1. A Shuster, M Patlas, J H Pinthus and M Mourtzakis, The clinical importance of visceral adiposity: a critical review of methods for visceral adipose tissue analysis, Br J Radiol. 2012 Jan; 85(1009): 1–10: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3473928/
2. Mayo Clinic, Belly fat in women: Taking — and keeping — it off: https://www.mayoclinic.org/healthy-lifestyle/womens-health/in-depth/belly-fat/art-20045809
3. Kristen G. Hairston, Mara Z. Vitolins, Jill M. Norris, Andrea M. Anderson, Anthony J. Hanley, and Lynne E. Wagenknecht, Lifestyle Factors and 5-Year Abdominal Fat Accumulation in a Minority Cohort: The IRAS Family Study, Obesity (Silver Spring). Author manuscript; available in PMC 2013 Dec 9: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3856431/

Citeşte mai multe despre:

*Sfaturile și orice informații despre sănătate disponibile pe acest site au scop informativ, nu înlocuiesc recomandarea medicului. Dacă suferiți de boli cronice sau urmați tratamente medicamentoase, vă recomandăm să consultați medicul dumneavoastră înainte de a începe o cură sau un tratament naturist, pentru a evita interacțiunea. Prin amânarea sau întreruperea tratamentelor medicale clasice vă puteți pune sănătatea în pericol.


Ți-a plăcut acest articol? Share pe:

Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.