ALIMENTE care contribuie la creșterea GRĂSIMII ABDOMINALE

Excesul de grăsime abdominală crește riscul de boli cardiovasculare, sindrom metabolic, diabet de tip 2 și cancer.

În termeni medicali, grăsimea abdominală se numește „grăsime viscerală” și se referă la grăsimea acumulată în jurul ficatului și a altor organe de la nivelul abdomenului.

Alimente care contribuie la grasimea abdominala

 

Este important să știm că inclusiv persoanele cu o greutate normală pot avea exces de grăsime abdominală și implicit risc de probleme de sănătate.

Foarte multe studii au arătat că obezitatea poate fi prevenită sau combătută prin reducerea aportului de calorii și creșterea consumului de energie.

Alimente asociate cu creșterea grăsimii abdominale

Trebuie de asemenea soluționate și alte probleme cu implicații directe sau indirect în patogeneza obezității: stresul emoțional, lipsa de somn și perturbarea ritmului circadian normal, stresul oxidativ, consumul de medicamente (ex. antidepresive și anticoncepționale) și toxinele din mediu.

Cercetători mai atrag atenția asupra unui aspect important de care trebuie să ținem seama în lupta contra obezității: aditivii din produsele alimentare.

Expunerea continuă la acești compuși poate avea un impact imens asupra metabolismului și a acumulării excesive de grăsime în corp. Cercetătorii au numit acești compuși „obseogeni”. Ei au fost adăugați în mod deliberat în alimente, nu pentru a îmbunătăți conținutul nutrițional, ci cu scopul de a crește producția.

De exemplu, pesticidele sunt adăugate pentru a combate insectele, iar mono și digliceridele sunt folosite pentru obținerea unei texturi mai bune a alimentelor.

Din păcate, studiile pe obseogeni sunt încă prea puține și nu ne pot oferi dovezi puternice cu privire la efectul lor asupra obezității.

Însă știm cu siguranță că dieta de tip occidental conține foarte multe produse care promovează obezitatea. Acestea cresc aportul glicemic, au un raport nefavorabil de grăsimi-carbohidrați-proteine-fibre, conțin multe grăsimi saturate, carbohidrați rafinați (simpli) și calorii, și sunt sărace în nutrienți importanți.

Consumul crescut de produse sărace în nutrienți dar bogate în grăsimi, zahăr, sare, carbohidrați simpli are implicații importante în obezitate.

• grăsimi saturate – (untură, smântână, ulei de palmier) – afectează grăsimile circulante în sânge
• grăsimile trans (uleiuri parțial hidrogenate, prăjituri, biscuiți, popcorn, produse prăjite) – cresc riscul de boli de inimă coronariene
• sirop de porumb bogat în fructoză și zaharoză (băuturi răcoritoare, bomboane, cereale pentru micul-dejun, batoane nutritive)
• sare (regăsită în majoritatea produselor procesate)
• mono-oleoiliglicerol (un emulsfiant adăugat în înghețate, frișcă, margarină)
• benzoat de sodiu (conservant adăugat în băuturile răcoritoare, sosuri, sucuri de fructe, dulceață, margarină)
• sulfit de sodiu (adăugat în vin)
• monoglutamatul de sodiu (potențator de gust, adăugat în supe, produse de carne) – crește consumul de alimente datorită gustului bun
• bisfenol A (adăugat în ambalajele de plastic ale produselor alimentare)
• ftalați (adăugați în alimentele și băuturile de toate tipurile)
• compuși perfulorați, bisfenoli polichlorinați și pesticide organoclorine (ulei de măsline, ulei de rapiță, unt, somon, sardine la conservă, brânză tare și moale, lapte integral, iaurt, înghețată, unt de arahide)
• organofosfați (afine, căpșuni, țelină)
• carbamați (alimente fermentate, îndeosebi băuturile alcoolice)
• dixoine (carne, ouă, lapte și produse lactate, pește)
• arsenic (orez, apă contaminată)
• cadmiu și plumb (spanac, salată verde, pătrunjel, mărar irigate cu apă contaminată sau crescute în sol contaminat)
• alchilfenoli (apă îmbuteliată, ouă, lapte)
• hormoni dați la animale (lapte)
• antibiotice date la animale

Îndulcitorii artificiali, conservanții, mono-glutamatul de sodiu, mono-oleoiglicerol și alți aditivi au demonstrat că pot contribui la acumularea de lipide (grăsimi).

Evitați pe cât posibil produsele care conțin sirop de fructoză-glucoză, deși veți vedea că majoritatea dulciurilor conțin acest aditiv.

Cumpără de aici produse care ajută la slăbit:

Evitați alimentele bogate în carbohidrați rafinați, precum pâinea din făină albă și pastele albe. Cerealele integrale nu cauzează creșterea grăsimii viscerale sau subcutanate.

Grăsimile trans determină creșterea greutății corporale, a grăsimii abdominale și a colesterolului, precum și dezvoltarea cancerului.

Asociația Americană a Inimii recomandă limitarea consumului de produse care conțin grăsimi saturate la 5-6% din totalul de calorii zilnice. Consumați în schimb alimente bogate în grăsimi nesaturate: nuci, semințe, măsline, ulei de măsline, pește, avocado.

Cercetătorii au demonstrat de asemenea că fibre solubile contribuie la scăderea ratei de acumulare a grăsimii viscerale.

Surse bibliografice:

1. Healthline, 12 Things That Make You Gain Belly Fat: https://www.healthline.com/nutrition/12-causes-of-belly-fat-gain
2. Live Strong, Do Certain Foods Cause Belly Fat? https://www.livestrong.com/article/81580-foods-cause-belly-fat/
3. Amber L. Simmons, Jennifer J. Schlezinger, and Barbara E. Corkey. What Are We Putting in Our Food That Is Making Us Fat? Food Additives, Contaminants, and Other Putative Contributors to Obesity. Current Obesity Reports. 2014: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4101898/
4. Kristen G. Hairston, Mara Z. Vitolins, Jill M. Norris, Andrea M. Anderson, Anthony J. Hanley, and Lynne E. Wagenknecht. Lifestyle Factors and 5-Year Abdominal Fat Accumulation in a Minority Cohort: The IRAS Family Study. Obesity (Silver Spring). 2012: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3856431/
5. Healthline, What’s the Difference Between Saturated and Unsaturated Fat? https://www.healthline.com/health/food-nutrition/saturated-vs-unsaturated-fat

Citeşte mai multe despre:

*Sfaturile și orice informații despre sănătate disponibile pe acest site au scop informativ, nu înlocuiesc recomandarea medicului. Dacă suferiți de boli cronice sau urmați tratamente medicamentoase, vă recomandăm să consultați medicul dumneavoastră înainte de a începe o cură sau un tratament naturist, pentru a evita interacțiunea. Prin amânarea sau întreruperea tratamentelor medicale clasice vă puteți pune sănătatea în pericol.


Ți-a plăcut acest articol? Share pe:

Loading...

Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.