Sfântul Ioan Iacob de la Neamţ – viaţa şi sfintele moaşte

Unul din sfinţii erei contemporane pe care i-a odrăslit ţara noastră este Sfântul Ioan Iacob cel Nou, zis şi Hozevitul. 

Acesta a trăit ca monah în Mănăstirea Neamţ, apoi a plecat în Ţara Sfântă pentru a se nevoi mai aspru, poposind mai întâi în pustia Iordanului, apoi în pustiul Hozeva.

Aici petrece ca pustnic timp de 24 de ani, fără să-şi abată vreo secundă gândul de la Dumnezeu. Trupul său a fost descoperit intact. Datorită vieţii sale excepţionale, Biserica l-a rânduit în ceata sfinţilor, şi îl prăznuieşte pe data de 5 august.

Sfântul Ioan Iacob de la Neamţ - viaţa şi sfintele moaşte

Sfântul Ioan Iacob de la Neamţ – viaţa şi sfintele moaşte

Viaţa Sfântului Ioan Iacob “Hozevitul”

Sfântul Ioan Iacob Hozevitul s-a născut în 1913, în judeţul Botoşani, comuna Păltiniş. Părinţii săi erau oameni simpli, dar profund marcaţi de sentimentul religios.

La botez a primit numele Ilie. Rămâne orfan de tânăr de ambii părinţi, dar rămâne în grija bunicii sale, cea care avea să-i cultive şi mai mult credinţa sfântă moştenită de la părinţi.

Ilie se deprinde de mic cu postul şi rugăciunea, cu biserica şi rânduielile creştine. În inima copilului se naşte curând un dor nestăvilit de mănăstire şi viaţă retrasă în munţi.

Când rudele au vrut să-l facă preot, el a zis că îşi doreşte ceva mai mult, şi anume să se facă monah.

Rugându-se mult lui Dumnezeu să-i descopere calea cea bună, a auzit într-o zi un glas din cer care l-a binecuvântat să ia drumul călugăriei.

Înfricoşat de această minune, sufletul lui n-a avut pace până nu s-a călăugărit. Tânărul Ilie intră în mănstirea Neamţ în anul 1933, unde face ascultare la bibliotecă şi la infirmerie.

La scurt timp a fost tuns în monahism de Ieromonahul Ioachim Spătarul, primind numele de Ioan. Dar nici această treaptă înaltă nu l-a împlinit pe monahul Ioan.

În inima lui ardea un dor şi mai mare, acela de a se apropia de Dumnezeu prin viaţa pustnicească.

Pleacă aşadar în Ţara Sfântă. Şi după ce îşi împlineşte setea de a se închina la locurile sfinte, se retrage la Mănăstirea Sfântul Sava din pustia Iordanului, de lângă Betleem, unde petrece 10 ani în grele lupte sufleteşti.

Ziua trăgea clopotele, făcea prescuri, îngrijea pe bolnavii răniţi în război şi traducea din Sfinţii Părinţi. Noaptea se nevoia în taină în chilia sa, sau ieşea pe valea Iordanului făcând rugăciuni prelungi, imitând-o pe Sfânta Maria Egipteanca.

În timpul războiului, Sfântul Ioan Hozevitul a trăit într-un lagăr din Muntele Măslinilor, în nevoinţe mari şi ziditoare de suflet. 

Când se întoarce în mănăstire este făcut diacon, apoi preot şi mai apoi egumen al Schitului românesc Sfântul Ioan Botezătorul din aproprierea râului Iordan, locul în care Însuşi Hristos S-a botezat.

Ca stareţ, sfântul Ioan Iacob reface biserica schitului şi chiliile, spovedeşte pe toţi peleriinii şi compune un volum impresionant de poezii duhovniceşti.

Nevoinţa lui era ascunsă: postea până apunea soarele, se ruga cu rugăciunea inimii şi noaptea petrecea într-o peşteră de pe Valea Iordanului.

Neputând s-a departe de pustie, în anul 1952 se retrage la linişte deplină cu ucenicul său Ioanichie în pustiul Hozeva.

Se mută apoi în peştera Chilia Sfânta Ana, unde petrece 7 ani sub jugul greu al dorului de Hristos şi al lipsurilor, în lacrimi de suferinţă şi tăcere totală.

În peşteră nu primea pe nimeni şi nu comunica decât prin scrieri. Sfântul Ioan sâvârşea aici şi Sfânta Liturghie, mai ales duminica şi în sărbători. Mânca pesmeţi, smochine şi bea puţină apă, odată în zi. Se odihnea pe o scândură câteva ore pe noapte.

Sfântul Ioan se îmbolnăveşte spre sfârşitul vieţii, şi în anul 1960, la vârsta de 47 de ani îşi dă sufletul în mâinile mult iubitului Hristos.

Şi-a ştiut mai dinainte ziua morţii, întrucât a şi scrijelit-o în pereţii peşterii. Tot aici a şi fost înmormântat.

În timpul slujbei de înmormântare, peştera s-a umplut ca prin minune de păsări, care stingeau lumânările, închideau cărţile slujitorilor şi se aşezau mereu pe trupul sfântului.

Moaştele Sfântului Ioan Iacob Hozevitul

Descoperirea trupului nestricat al sfântului Ioan Iacob Hozevitul a confirmat treapta sfinţeniei la care ajunsese încă din timpul vieţii.

Sfintele sale moaşte au fost descoperite în anul 1980, răspânditoare de bună mireasmă şi făcătoare de minuni.

Trupul său a fost aşezat cu mare evlavie la Patriarhia Ortodoxă din Ierusalim, apoi a fost depus la Biserica Sfântul Ştefan, alături de moaştele sfântului Ghoerghe Hozevitul.

Moaştele Sfântului Ioan Iacob Hozevitul sunt săurtate zilnic de pelerini ortodocşi, dar şi catolici. A fost canonizat în anul 1992, pe 21 iunie. 

Astăzi, sfântul Ioan Iacob Hozevitul este considerat mijlocitorul elevilor şi patronul profesorilor.

*Sfaturile și orice informații despre sănătate disponibile pe acest site au scop informativ, nu înlocuiesc recomandarea medicului. Dacă suferiți de boli cronice sau urmați tratamente medicamentoase, vă recomandăm să consultați medicul dumneavoastră înainte de a începe o cură sau un tratament naturist, pentru a evita interacțiunea. Prin amânarea sau întreruperea tratamentelor medicale clasice vă puteți pune sănătatea în pericol.


Ți-a plăcut acest articol? Share pe:

Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.