Rugăciunea celor ce merg spre somn
Din cadrul rugăciunilor de seară face parte și această rugăciune a celor ce merg spre somn.
Ea se citește înainte de rugăciunile finale de laudă și închinăciune care se aduc Preasfintei Treimi, Maicii Domnului, sfinților și îngerului păzitor.
Rugăciunea celor ce merg spre somn ne pune înainte spre cugetare clipa morții. Întunericul nopții ne aduce aminte de înfricoșatul ceas al morții, când vom înceta a mai via pentru această viață și ne vom strămuta dincolo.
Ori de câte ori ne îndreptăm spre somn, patul însuși ni se face pricină de cugetare la mormântul în care vom fi puși.
Când ne întindem în pat și ne culcăm, să așezăm acest gând la inimă, că nu știm dacă Dumnezeu ne va lumina cu darul unei noi zile.
Odată cu aducerea aminte a morții ne vine în minte și gândul la înfricoșata judecată a lui Hristos, la care vom sta înainte și vom da răspund de cele ce am făcut în viață.
Așa cum scrie în această rugăciune, sufletul se plânge că prin faptele sale mânie necontenit pe Dumnezeu, pe Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, pe sfinți și pe îngeri, care privesc la viața noastră și se tânguiesc pentru neîndreptarea noastră.
Cugetând la nevrednicia noastră, Îl rugăm pe Dumnezeu să ne mântuiască nu pentru faptele noastre, ci pentru milostivirea Sa.
Căci nimeni nu se va îndrepta din fapte, ci din iubirea lui Dumnezeu va fi miluit și mântuit.
A noastră este pocăința și silirea spre tot lucrul bun. Căci întru această se arată marea Sa iubire de oameni, în aceea că bunătatea lui Dumnezeu biruiește toate răutățile celor ce se pocăiesc.
Rugăciunea celor ce merg spre somn
¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤
„Stăpâne, Iubitorule de oameni, au doară nu-mi va fi mie patul meu groapă? Sau încă vei mai lumina cu ziua ticălosul meu suflet?
Iată, groapa îmi zace înainte și iată moartea îmi stă de față. De judecata Ta, Doamne, mă tem, și de chinul cel fără de sfârșit; iar a face rău nu mai contenesc.
Pe Tine, Domnul Dumnezeul meu, pururea Te mânii și pe Preacurata Maica Ta și pe toate puterile cerești și pe Sfântul Înger, păzitorul meu.
Și știu Doamne, că nu sunt vrednic de iubirea Ta de oameni, ci vrednic sunt de toată osânda și chinul.
Ci, rogu-Te, Doamne, mântuiește-mă după mulțimea bunătății Tale, că de vei mântui pe cel drept, nu-i lucru mare, iar de vei milui pe cel curat, nu-i nicio minune, că sunt vrednici de mila Ta.
Ci spre mine, păcătosul, să faci minuni cu mila Ta. Întru aceasta să arăți iubirea Ta de oameni, ca să nu biruiască răutatea mea bunătatea și milostivirea Ta cea veșnică, ci precum voiești, tocmește pentru mine lucrul”.
Citește și:
Rugăciunile de seară – cel mai bun somnifer natural, care ne ajută să trecem somnul nopții în pace
Rugăciuni de seară scurte: de mulțumire, de iertare și de cerere
Rugăciune de seară, pe care să o rostești înainte de culcare
Sursă articol: Rugăciunile celor ce merg spre somn, Carte de Rugăciuni, București, 1990, pp. 85-86