Psalmul 48 – un psalm al judecății, al zilei celei mai de pe urmă
Psalmul 48 este considerat de Cuviosul Eftimie Zigabenul un psalm al Judecății, al zilei de pe urmă, când se va face bilanțul faptelor noastre.
A fost scris pentru fiii lui Core, pentru a le arăta deșertăciunea și pericolul celor care au multe bogății și se încred în puterea lor.
Psalmul 48 – tâlcuire
Psalmistul arată efemeritatea acestei vieți biologice, ale căror lucruri vor pieri într-o zi. Nimeni nu poate să scape de la moarte sau de la Judecată, sau să plătească vreun preț pentru a se izbăvi de acestea.
Cu toții vom avea un final, fie că suntem bogați sau săraci, conducători sau oameni de rând.
Întregul psalm este străbătut de un laitmotiv al morții. Această temă ne îndeamnă la meditație. Ne invită la o cugetare responsabilă asupra morții și a momentului în care vom da socoteală pentru cele ce am făcut în viață.
Psalmistul arată că a te încrede în bunuri și averi este un lucru lipsit de înțelepciune. Cel care nu pricepe cinstea pe care i-a dat-o Dumnezeu oferindu-i chipul Său, se face asemenea dobitoacelor celor fără de minte.
Slava în care au nădăjduit se va învechi în iad, zice scriitorul. Sfinții Părinți spun că primele versuri ale psalmului 48 sunt rostite ca din gura Domnului, Care se adresează tuturor neamurilor, cu îndemnul de a cugeta la deșertăciunea veții pământești și la mântuire.
Psalmul 48 se citește așadar ca o meditație la mântuire, la cinstea noastră de fiii ai lui Dumnezeu, la stricăciunea bunurilor materiale și la izbăvirea care vine doar de la Dumnezeu.
Poate fi privit și ca o rugăciune pentru un bun sfârșit al vieții, pentru izbăvirea de necazuri, de sărăcie și de frica de moarte.
Psalmul 48, un psalm al judecății, al zilei celei mai de pe urmă
¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤
1. Auziți acestea toate neamurile, ascultați toți cei ce locuiți în lume:
2. Pământenii și fiii oamenilor, împreună bogatul și săracul.
3. Gura mea va grăi înțelepciune și cugetul inimii mele pricepere.
4. Pleca-voi spre pildă urechea mea, tâlcui-voi în sunet de psaltire gândul meu.
5. Pentru ce să mă tem în ziua cea rea, când mă va înconjura fărădelegea vrăjmașilor mei?
6. Ei se încred în puterea lor și cu mulțimea bogăției lor se laudă.
7. Nimeni însă nu poate să scape de la moarte, nici să plătească lui Dumnezeu preț de răscumpărare,
8. Că răscumpărarea sufletului e prea scumpă și niciodată nu se va putea face,
9. Ca să rămână cineva pe totdeauna viu și să nu vadă niciodată moartea.
10. Fiecare vede că înțelepții mor cum mor și cei neînțelepți și nebunii, și lasă altora bogăția lor.
11. Mormântul lor va fi casa lor în veac, locașurile lor din neam în neam, deși numit-au cu numele lor pământurile lor.
12. Și omul, în cinste fiind, n-a priceput; alăturatu-s-a dobitoacelor celor fără de minte și s-a asemănat lor.
13. Această cale le este sminteală lor și celor ce vor găsi de bune spusele lor.
14. Ca niște oi în iad sunt puși, moartea îi va paște pe ei.
15. Și-i vor stăpâni pe ei cei drepți și ajutorul ce-l nădăjduiau din slava lor, se va învechi în iad.
16. Dar Dumnezeu va izbăvi sufletul meu din mâna iadului, când mă va apuca.
17. Să nu te temi când se îmbogățește omul și când se înmulțește slava casei lui.
18. Că la moarte el nu va lua nimic, nici nu se va coborî cu el slava lui.
19. Chiar dacă sufletul lui se va binecuvânta în viața lui și te va lăuda când îi vei face bine,
20. Totuși intra-va până la neamul părinților și în veac nu va vedea lumină.
21. Omul în cinste fiind n-a priceput; alăturatu-s-a dobitoacelor celor fără de minte și s-a asemănat lor.
Citește și:
Ce este judecata particulară și cea universală?
La Judecata de Apoi Dumnezeu va cere foarte puțin de la noi
Vedenia Sfântul Nifon despre înfricoșătoarea JUDECATĂ
Sursă articol: Părintele Arsenie Boca, Psalmul 48, – Cărarea Împărăției și Psaltirea lui David, Psalmii 31-60, Vol. II, Editura Cristimpuri, Ploiești, 2014, p. 114