RUGĂCIUNEA este leacul cel mai bun pentru durere, întristare, mâhnire și deznădejde
Deși sufletul nu poate fi văzut, nici pipăit, nici dovedit, el este filtrul cel mai sensibil al existenței noastre. Toate trec prin suflet și ne fac să ne simțim într-un fel sau altul.
Tristețea, bucuria, neliniștea, pacea, buna-dispoziție, gândurile pesimiste, starea de apăsare sau de înălțare, toate acestea sunt stări ale sufletului.
Părintele Efrem Filotheitul
Atunci când sufletul nostru este mâhnit din pricina unui necaz, trebuie să-i oferim leacul potrivit. Nimic nu ne poate scoate dintr-o stare depresivă decât vorbirea cu Dumnezeu, Cel care cunoaște toate profunzimile ființei noastre și știe a tămădui rănile noastre cu mângâierile Sale.
Părintele Efrem Filotheitul din Sfântul Munte Athos spunea că rugăciunea este cel mai bun medicament pentru bolile sufletești. Numele lui Iisus are puterea de a ne ridica din cădere și de a tămădui zdrobirea sufletului.
„Pomenește-L în tot locul pe Iisus ca să găsești în toate neputințele medicamentul potrivit. Ai durere? Prin chemarea Numelui lui Iisus vei găsi ușurare și lumină!
Ai mâhnire? Cheamă-L pe Iisus, și mângâierea se va arăta înlăuntrul inimii tale!
Te cuprinde deznădejdea? Nu șovăi, pune-ți nădejdile în Iisus, și sufletul tău se va umple de îndrăzneală!
Te necăjesc gândurile trupești și te atrag plăcerile simțurilor? Primește focul mistuitor al Numelui lui Iisus, și aruncă neghina în cuptor!
Te tulbură grijile lumești? Grăiește: Luminează-mă, Iisuse, cum să îmi rezolv problema, și fă să mă port după voia Ta sfântă! Și degrabă te vei liniști, și vei păși cu nădejde.“
Aceste rugăciuni sunt scurte dar sincere, pentru că izvorăsc din adâncurile inimii rănite. Astfel de rugi sunt de obicei însoțite și de smerita cugetare, la care Dumnezeu răspunde degrab.
„Când rugăciunea noastră este smerită, când este însoțită de faptele iubirii și ale milosteniei, Dumnezeu ne răspunde pe măsură”, spunea Părintele Efrem.
Numele lui Iisus trebuie să fie pentru noi „temelie, acoperământ și podoabă”, armă și pavăză împotriva vrăjmașilor. Părintele Efrem spune că avându-le pe acestea, nu trebuie să ne temem, ci să ne teme doar atunci când petrecem vremea fără Iisus (adică fără rugăciune) și suntem astfel o pradă ușoară pentru vrăjmași.
„Fără medicament (numele Domnului și rugăciunea) să nu aștepți vindecarea și înlăturarea putreziciunii!”
Sursă: Sfaturi Duhovnicești, Avva Efrem Filotheitul, Ed. Egumenița, 2012
