Religie

Cuvinte cerești ai Stareților de la Optina

Sfinții Părinți ne vorbesc întotdeauna despre cele cerești, îndemnându-ne, pe cât ne este cu putință, să lepădăm grijile deșarte ale acestei lumi și să ne ocupăm de ceea ce este cu adevărat important pentru noi: mântuirea sufletului.

Cel mai greu pentru noi, cei care trăim într-o lume atât de materialistă și puțin duhovnicească, este să ne detașăm de grijile lumești și de toate lucrurile deșarte care ne întunecă vederea spre cer.

Starețul Varsanufie de la Optina
Starețul Varsanufie de la Optina

Starețul Varsanufie de la Optina

„Nu trebuie să ne lipim de cele pământești, chiar de ni se vor părea de mare preț. Oricărui lucru pământesc să-i dai valoarea lui pământească. Însă numai una are într-adevăr mare valoare: mântuirea sufletului nostru. Toate celelalte sunt deșarte.”

Unora, Dumnezeu le dă să cunoască, prin necazuri, boli și pierderi mari, că cele ale lumii sunt efemere și mai înșelătoare decât fumul care se înalță și se pierde în aer.

„Aici, pe pământ, toate sunt nesigure. Gândul nostru să fie ațintit și pironit în Dumnezeu și în viața veșnică. Toate cele pământești vor trece.”

Este nevoie de pocăință și de trăire în adevăr. Dumnezeu ne-a promis că ne va ierta păcatele dacă ne pocăim, dar nu ne ne-a făgăduit și ziua de mâine. De aceea este atât de important să trăim mereu în prezent, oriunde am fi, orice am face, să folosim clipa de față pentru a trăi după poruncile lui Dumnezeu și în duh creștinesc.

“Iată, acum este vremea potrivită, iată, acum este vremea mântuirii.”

Sfântul Ambrozie de la Optina

Pentru Părintele Ambrozie de la Optina, cel mai scurt drum care duce la Dumnezeu este iubirea aproapelui. Negreșit vom ajunge la Hristos dacă ne vom deprinde să „purtăm povara celuilalt”.

Sfântul Ambrozie de la Optina
Sfântul Ambrozie de la Optina

„Pravila de rugăciune și postul, fără ținerea poruncilor, nu ne vor mântui.” Degeaba postim și ne rugăm, dacă acestea nu sunt însoțite de faptele credinței.

Rugăciunea și postul nu trebuie privite ca un scop în sine, ci ca pe niște mijloace care ne pot ajuta să ne schimbăm lăuntric, să ne asemănăm pe cât posibil Domnului în bunătate, blândețe, îngăduiță față de ceilalți, îndelungă răbdare, dragoste și smerenie.

La oamenii din lume, spunea Starețul Ambrozie, cea mai rea patimă este iubirea de bani. Neliniștea sufletească este simptomul mândriei ascunse. A trăi înseamnă să nu fii mâhnit, să nu judeci pe nimeni, să nu superi pe nimeni, și cu toți să fii respectuos.

„Vrăjmașul la nimic nu stă împotrivă, așa cum stă împotriva rugăciunii lui Iisus. Dacă ai început să faci rugăciunea lui Iisus, nu o lăsa, ci continuă, nădăjduind în mila și ajutorul lui Dumnezeu.”

Mai spunea Sfântul Ambrozie că așa cum ne arată Sfânta Scriptură, necazurile nu trebuie privite ca pe o nenorocire, ca pe un dar de la Dumnezeu.

„Necazurile îi apropie pe oameni de mântuire, dacă aceștia nu sunt nehotărâți și nu deznădăjduiesc, ci se întrarmează cu răbdare, smerenie și credință în voia lui Dumnezeu.”

Pocăința adevărată este atunci când omul își simte păcatele cu care L-a mâniat pe Dumnezeu și părăsește faptele păcătoase, părându-i rău că le-a făcut. El primește iertare prin dezlegarea pe care i-o face preotul. Starețul Ambrozie spunea că pentru a ne pocăi, nu este nevoie de zile, nici de ani, ci numai de o clipă.

Sfântul Macarie de la Optina

Smerenia este cea mai înaltă virtute, și cea mai greu de dobândit. Ea biruiește toate cursele vrăjmașului. Starețul Macarie de la Optina spunea că nicăieri nu ne putem ascunde de ispite, decât numai în adâncurile smereniei.

Stareții de la Optina
Stareții de la Optina

Sfântul Antonie cel Mare a văzut, prin darul lui Dumnezeu, toate cursele vrăjmașului întinse pe pământ, și suspindând, s-a întrebat: oare cine poate să le treacă pe acestea? Și a auzit un glas zicându-i: smerenia!

Și Sfântul Macarie cel Mare a aflat de la un diavol că cel mai tare se teme și fuge de smerenie. Pentru că și diavolii pot posti, pot priveghea, dar nu se pot smereni, din pricina mândriei și a trufiei lor.

Sfântul Macarie de la Optina ne îndeamnă să ne facem un obicei de a ne cercetăm pe noi înșine în fiecare seară pentru a vedea păcatele pe care le-am făcut. Această cercetare ne ajută să ne cunoaștem neputințele, iar din această cunoaștere vin pocăința, smerenia și rugăciunea neîncetată.

Surse articol:
1. http://www.cuvantul-ortodox.ro/2007/10/12/aforisme-duhovnicesti-de-la-staretii-sfinti-ai-optinei/
2. http://www.cuvantul-ortodox.ro/2008/10/12/sfantul-varsanufie-de-la-optina-ne-impartaseste-din-tainele-esentiale-ale-luptei-pentru-mantuire/
3. http://logos.md/2012/10/23/din-invataturile-cuviosului-ambrozie-de-la-optina/

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *