Cum se prepara COLIVA în primele veacuri și ce însemna – rețeta dictată în vis de Sfântul Teodor Tiron

Coliva este mai mult decât o ofrandă simbolică pe care creștinii o pregătesc și o oferă în numele cuiva drag mutat la Domnul. Rețeta colivei nu a fost inventată de oameni, ci a fost transmisă creștinilor din primele veacuri printr-o minune dumnezeiască.

Tradiția Bisericii ne dezvăluie istoria primei colive, motivul apariției ei și totodată profunda ei simbolistică în cultul morților.

Coliva – Rețeta Originală

Toate sâmbetele Postului Paștelui, cu excepția ultimei sâmbete – cea dinaintea Învierii Domnului – sunt dedicate pomenirii celor adormiți. Prima sâmbătă din Postul cel Mare se numește Sâmbăta Sfântului Teodor, cunoscut și sub numele de „Sfântul Colivelor”.

Este vorba despre Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron, prăznuit la data de 17 februarie. De numele său este legată apariția colivei. În cartea Triodului, din care se citește în biserici în perioada Postului Mare, este consemnată minunea colivelor, relatată de Patriarhul Nectarie al Constantinopolului.

Minunea primei colive 

Sfântul Mucenic Teodor Tiron – Sfântul Colivelor

Aflăm din această istorisire că prima colivă a apărut în secolul al IV-lea, printr-o intervenție divină. Pe vremea aceea, la domnie se afla Împăratul păgân Iulian Apostatul, care nu-i suferea deloc pe creștini.

Știind că se apropie Postul Mare, acesta a poruncit ca toate produsele vândute în piața cetății să fie stropite în ascuns cu sângele jertfelor idolești (adică a animalelor sacrificate în cinstea zeilor, din care păgânii se înfruptau), voind ca prin aceasta să spurce postul creștinilor.

Însă Bunul Dumnezeu, care poartă grijă de cei care Îl iubesc pe El și împlinesc poruncile Lui, a trimis pe Sfântul Mucenic Teodor să le descopere creștinilor planul mârșav pus la cale de împărat.

În noaptea dinaintea primei zile de post, Sfântul Mucenic Tiron s-a arătat în vis Arhiepiscopului din vremea aceea, pe nume Eudoxie.

După ce i-a dezvăluit planul împăratului, l-a sfătuit să fiarbă grăunte de grâu (kolva) și să le dea creștinilor să mănânce, pentru ca nimeni să nu se atingă de produsele stropite cu sânge și să-și întineze postul.

Pentru a comemora această minunată izbăvire a creștinilor de atingerea de jertfele idolești, arhiepiscopul Eudoxie a hotărât ca în fiecare an, la sfârșitul primei săptămâni a Postului Mare să fie prăznuită minunea Sfântului Mucenic Tiron și a colivelor.

Rețeta originală și semnificații 

Vedem așadar că la originea ei, coliva a reprezentat o sursă importantă de hrană. Grâul este de altfel un aliment complet, extrem de nutritiv, care poate ține de saț o perioadă lungă de timp.

Rețeta originală a colivei consta din grâu fiert, îndulcit cu miere de albină sau fructe. Odată cu trecerea timpului, coliva a devenit asociată cu pomenirea morților, și așa a rămas până în ziua de astăzi.

În acest sens, coliva are semnificații profund creștinești. Grâul fiert semnifică însuși trupul celui adormit, întrucât grâul, din care se face pâinea, este principala sursă de hrană a omului.

Coliva înseamnă învierea morților, așa cum reiese din Evanghelia Sfântului Ioan, capitolul 12, versetul 24. Domnul Însuși a asociat bobul de grâu cu trupul omului care trebuie să fie îngropat și să moară (să putrezească), pentru ca apoi să aducă multă roadă, adică să învieze întru nestricăciune.

Mierea și fructele care se adaugă la prepararea și decorarea colivei preînchipuie dulceața și frumusețea vieții veșnice, spre care nădăjduiesc toți cei care părăsesc această viață și se mută la Domnul.

Ce înseamnă cântarea „veșnica pomenire”

Atunci când preotul cântă „Veșnica pomenire” și toată lumea leagănă ofrandele aduse spre binecuvântare pentru sufletele celor adormiți, se dovedește legătura de dragoste care se păstrează între cei vii și cei morți. Creștinii se roagă atunci ca Dumnezeu să-i pomenească întru Împărăția Sa, să le ușureze sufletul și să le facă odihnă.

Acest gest semnifică de asemenea Învierea, deoarece el este asociat cu mișcarea sfântului aer deasupra Darurilor de către preoți în timpul Crezului, până când se ajunge la pasajul învierii: “și a înviat a treia zi, după Scripturi”.

Coliva – Rețeta Originală

Cum se prepară corect coliva

Coliva este deci o hrană sfântă, o jertfă adusă lui Dumnezeu în semn de laudă și de pomenire a celor adormiți. Ea trebuie pregătită cu rugăciune și cu dragoste.

Grâul sau arpacașul trebuie ales, apoi spălat de mai multe ori. După ce a fiert, se așează pe platouri, în caserole sau în pahare de plastic – cum se procedează astăzi, se decorează cu Sfânta Cruce pe mijloc și se duce la Sfânta Biserică pentru a fi binecuvântată.

Coliva nu trebuie încărcată cu multe bomboane colorate și tot felul de briz-briz-uri. Pentru ornare, putem folosi pudră de scorțișoară sau cacao, și fructe uscate, precum nuci, alune, migdale, stafide, merișoare, curmale, smochine etc. În loc de miere putem folosi tot fructe, sau zahăr brut.