Conținut: Detalii
Rugăciunea inimii „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul” rostită neîncetat în inimă, stinge patimile, potoleşte mânia, domoleşte supărările, îndepărtează tristeţea, alungă lenea, curăţă gândurile, luminează mintea, naşte smerenia, aduce lacrimile cele bune şi te ajută să stăpâneşti toate mişcările sufletului astfel încât să poţi iubi pe toţi liber.
Cine este acela care nu are nimic de cerut lui Dumnezeu? Fericitul Augustin spunea că Dumnezeu vrea să ne dăruiască mai multe bunătăţi decât cerem sau ştim noi să cerem.
Aşa cum spunea Părintele Dumitru Stăniloaie, omul simte astăzi nevoia de a se ruga mai mult decât în trecut, pentru că prin rugăciune se salvează de singurătatea insuportabilă pe care o resimte.
Rugăciunea inimii sau a minţii
Nu este de ajuns să sacrifici din timpul tău unui program de rugăciune, ci ea trebuie să devină în noi o ofrandă adusă constant lui Dumnezeu. Noi înşine trebuie să devenim rugăciune, o rugăciune întrupată. Şi când ne rugăm, trebuie să oferim nu ceea ce avem (timp, cuvinte, gesturi mecanice exterioare), ci ceea ce suntem, cu o participare a întregii noastre fiinţe. Aceasta a spus-o Paul Evdokimov, şi mai apoi Părintele Arsenie Papacioc.
Sfinţii Părinţi spun că rugăciunea inimii se numeşte aşa pentru că în momentul în care te rogi în deplinătatea întregii tale fiinţe, mintea coboară în inimă şi se dăruieşte cu totul lui Dumnezeu, în loc să hoinărească în străinătăţile preocupărilor cotidiene.
Cum se face rugăciunea inimii?
Când ne rugăm, e bine să ne gândim la faptul că suntem în faţa lui Dumnezeu. Fără de această stare nu există o rugăciune adevărată. Înainte de a ridica mâinile către cer, trebuie să ridici mai întâi sufletul, şi înainte de a-ţi ridica ochii, ridică mai întâi gândul la Dumnezeu.
Iar pentru a te ruga neîncetat, ai nevoie să fii împăcat sufleteşte, să nu fii certat cu nimeni, să laşi toate grijile şi să îţi doreşti cu adevărat mântuirea. Nădejde de a vedea rezultate în rostirea rugăciunii inimii au numai cei care s-au eliberat de patimi şi şi-au ridicat sufletul la Dumnezeu din preaplinul libertăţii lor.
Care este folosul rugăciunii inimii?
Beneficiile de a te ruga neîncetat sunt nenumărate, însă scopul ei, aşa cum spunea Sfântul Serafim de Sarov, este acela de a dobândi Duhul Sfânt, de a ne sfinţi existenţa şi de a ne transforma în suflete îngereşti pentru a putea intra în Împărăţia lui Dumnezeu. Folosul rugăciunii este acela de a dobândi iertarea păcatelor şi mântuirea sufletului.
Puterea rugăciunii inimii se vede la cel care se roagă curat, cu rugăciune pură. Acela reuşeşte să îmbunătăţească starea celor care vin în proximitatea lor, şi poate chiar să transforme universul, numai prin simpla lui prezenţă – purtătoare de Duhul Sfânt. Sufletul omului este un altar de rugăciune, în care noi arareori intrăm. Rugăciunea inimii este întocmai ca o stare de permanentă recunoştinţă faţă de darurile lui Dumnezeu – Sfântul Ioan de Kronstadt.
Când m-am rugat în inimă, totul mi-a părut încântator şi frumos. Copacii, iarba, păsarile, aerul şi lumina păreau a-mi spune că există de dragul omului, că marturisesc dragostea lui Dumnezeu pentru om, că toate se roagă şi-I cântă Lui laudă. (Pelerinul Rus)
