Datori suntem să ne rugăm unul pentru altul și să ne purtăm sarcinile unii altora, precum spune Sfântul Apostol Pavel, căci toți suntem între noi frați, și fiii ai aceluiași Părinte ceresc, iar relațiile dintre noi trebuie să fie de dragoste, de unire și de într-ajutorare. Cu atât mai mult trebuie să existe armonie și sprijin reciproc între soți și în familie.
Femeile, așa cum citim în Epistola întâia către Timotei a Sfântului Apostol Pavel, capitolul 2, versetele 9-15, trebuie să fie supuse și ascultătoare, cuminți și credincioase bărbatului lor, pline de blândețe, dragoste și recunoștință, și astfel se vor mântui. Femeia este inima familiei, și de aceea ea trebuie să poarte de grijă în special de armonia casei. Rugăciunea femeii bune este puternică înaintea lui Dumnezeu, și îl poate mântui pe un soț necredincios sau neiubitor.
“Asemenea și femeile, în îmbrăcăminte cuviincioasă, făcându-și lor podoabă din sfială și din cumințenie, nu din păr împletit și din aur, sau din mărgăritare, sau din veșminte de mult preț. Ci, din fapte bune, precum se cuvine unor femei temătoare de Dumnezeu. Nu îngăduiesc femeii să stăpânească pe bărbat, ci să stea liniștită. Căci Adam a fost zidit întâi, apoi Eva. Și nu Adam a fost amăgit, ci femeia, amăgită fiind, s-a făcut călcătoare de poruncă. Dar ea se va mântui prin naștere de fii, dacă va stărui, cu înțelepciune, în credință, în iubire și în sfințenie.”
Rugăciunea soției pentru soț
“O preabunule Doamne, Tu mi-ai dat un soț al zilelor mele pe pământ, părtaș sorții mele și sprijinul meu în vremea călătoriei acestei vieți. Dă-mi să cunosc că el se îngrijește de mine și ajută-mă să nu întristez niciodată zilele lui, nici să fiu nemulțumitoare față de cel care mă sprijină și mă îngrijește. Fă-mă supusă și devotată, ca nu cumva printr-o purtare necuviincioasă să-i adaug la osteneli.
Izvorule al înțelepciunii, Doamne, ajută-mi ca prin supunere, prin dulceața purtării mele, prin răbdarea și dragostea mea, să încununez zilele lui cu flori și cu bucurii, să împart cu el fără cârtire toate loviturile vieții, și să-i fiu însoțitoare nedespărțită, precum în fericire, așa și în necaz.
Păzește-mă de împodobirile necumpătate și de necuviințele în care cad femeile care nu cunosc prețul unui soț bun, punându-și toată fericirea lor în podoabe și petreceri zgomotoase și deșarte, ce atrag după sine neînțelegeri, dezamăgire și dureri.
Ajută-mi să deprind toate virtuțile care fac podoaba femeii, pentru că dacă vârsta sau bolile îmi vor ridica floarea frumuseții și a tinereții, să-mi rămână o inimă vrednică de dragostea soțului meu și a fiilor noștri, ca să le dau pildă bună, întărindu-i în puterea virtuții. Ascultă, Preabunule, glasul meu cel umilit, și trimite binecuvântarea Ta asupra zilelor noastre. Amin.”
