๐——๐—ฒ ๐—ฐ๐—ฒ ๐—ฎ ๐˜๐—ฟฤƒ๐—ฑ๐—ฎ๐˜ ๐—œ๐˜‚๐—ฑ๐—ฎ โ€” ๐—ฐ๐—ฒ ๐˜€๐—ฝ๐˜‚๐—ป ๐—ถ๐˜€๐˜๐—ผ๐—ฟ๐—ถ๐—ฐ๐—ถ๐—ถ ๐˜€๐—ถ ๐˜๐—ฒ๐—ผ๐—น๐—ผ๐—ด๐—ถ๐—ถ

Evangheliile spun ce a fฤƒcut Iuda, dar nu explicฤƒ de ce. Tocmai acest gol a alimentat douฤƒ mii de ani de interpretฤƒri, teorii ศ™i controverse.

๐—Ÿฤƒ๐—ฐ๐—ผ๐—บ๐—ถ๐—ฎ โ€” ๐˜๐—ฟฤƒ๐—ฑ๐—ฎ๐—ฟ๐—ฒ๐—ฎ ๐—ฑ๐—ถ๐—ป ๐—ฐ๐—ฎ๐—น๐—ฐ๐˜‚๐—น ๐—ฟ๐—ฒ๐—ฐ๐—ฒ

Cea mai simplฤƒ explicaศ›ie, ศ™i cea mai veche, vine chiar din Ioan: Iuda fura din punga comunฤƒ. Era un om lacom, obiศ™nuit sฤƒ ia pentru sine. Cei treizeci de arginศ›i ar fi fost pur ศ™i simplu o afacere โ€” o oportunitate de cรขศ™tig rapid. Nu ideologie, nu dezamฤƒgire, ci calcul rece.

Aceastฤƒ interpretare e susศ›inutฤƒ de gestul รฎn sine: Iuda merge primul la preoศ›i ศ™i รฎntreabฤƒ ce รฎi dau. Nu e recrutat, nu e convins. Negociazฤƒ.

๐——๐—ฒ๐˜‡๐—ฎ๐—บฤƒ๐—ด๐—ถ๐—ฟ๐—ฒ๐—ฎ ๐—บ๐—ฒ๐˜€๐—ถ๐—ฎ๐—ป๐—ถ๐—ฐฤƒ โ€” ๐—ฎ ๐˜ƒ๐—ฟ๐˜‚๐˜ ๐˜€ฤƒ-๐—Ÿ ๐—ณ๐—ผ๐—ฟ๐˜ฬฆ๐—ฒ๐˜‡๐—ฒ

O teorie mai nuanศ›atฤƒ, popularฤƒ printre istorici, sugereazฤƒ cฤƒ Iuda nu a vrut moartea lui Iisus โ€” ci a vrut sฤƒ-L forศ›eze sฤƒ acศ›ioneze. Ca mulศ›i evrei din secolul I, ศ™i Iuda aศ™tepta un Mesia politic ศ™i militar, care sฤƒ elibereze Israelul de sub ocupaศ›ia romanฤƒ. Iisus vorbea despre un Regat, dar nu fฤƒcea nimic concret pentru a-l instaura.

Poate Iuda a crezut cฤƒ predรขndu-L autoritฤƒศ›ilor, va declanศ™a momentul รฎn care Iisus va fi obligat sฤƒ-ศ˜i arate puterea, sฤƒ cheme legiunile de รฎngeri despre care vorbise ศ™i sฤƒ รฎnceapฤƒ revoluศ›ia. Un plan care a mers tragic greศ™it.

Aceastฤƒ teorie explicฤƒ ศ™i pocฤƒinศ›a rapidฤƒ a lui Iuda cรขnd a vฤƒzut cฤƒ Iisus a fost condamnat โ€” nu se aศ™teptase la asta.

๐—ฃ๐—ถ๐—ผ๐—ป รฎ๐—ป ๐—ฝ๐—น๐—ฎ๐—ป๐˜‚๐—น ๐—ฑ๐—ถ๐˜ƒ๐—ถ๐—ป โ€” ๐—ป๐˜‚ ๐—ฎ๐˜ƒ๐—ฒ๐—ฎ ๐—ฑ๐—ฒ ๐—ฎ๐—น๐—ฒ๐˜€

O a treia perspectivฤƒ, mai teologicฤƒ, ridicฤƒ o รฎntrebare incomodฤƒ: dacฤƒ Iisus ศ™tia dinainte cฤƒ va fi trฤƒdat โ€” ศ™i Evangheliile aratฤƒ clar cฤƒ ศ™tia โ€” mai era Iuda cu adevฤƒrat liber sฤƒ aleagฤƒ altfel?

Unii teologi argumenteazฤƒ cฤƒ Iuda a fost un instrument necesar al planului divin. Fฤƒrฤƒ trฤƒdare, nu era arestare. Fฤƒrฤƒ arestare, nu era rฤƒstignire. Fฤƒrฤƒ rฤƒstignire, nu era รŽnviere. Din aceastฤƒ perspectivฤƒ, Iuda a jucat un rol pe care cineva trebuia sฤƒ รฎl joace.

Aceastฤƒ interpretare rฤƒmรขne controversatฤƒ รฎn teologia creศ™tinฤƒ, pentru cฤƒ ridicฤƒ probleme serioase despre liberul arbitru ศ™i responsabilitatea moralฤƒ. Biserica Ortodoxฤƒ respinge ideea cฤƒ Iuda ar fi fost scuzabil sau predestinat โ€” alegerea a fost a lui, indiferent de providenศ›a divinฤƒ.

๐—˜๐˜ƒ๐—ฎ๐—ป๐—ด๐—ต๐—ฒ๐—น๐—ถ๐—ฎ ๐—น๐˜‚๐—ถ ๐—œ๐˜‚๐—ฑ๐—ฎ โ€” ๐˜๐—ฒ๐˜…๐˜๐˜‚๐—น ๐—ฐ๐—ฎ๐—ฟ๐—ฒ ๐—ฎ ๐˜€๐—ฐ๐—ต๐—ถ๐—บ๐—ฏ๐—ฎ๐˜ ๐˜๐—ผ๐˜๐˜‚๐—น

รŽn 2006, National Geographic a publicat traducerea unui text gnostic descoperit รฎn Egipt รฎn anii ’70 โ€” Evanghelia lui Iuda, datรขnd din secolul II-III. รŽn acest text, Iuda nu e trฤƒdฤƒtorul, ci apostolul favorit, singurul care L-a รฎnศ›eles cu adevฤƒrat pe Iisus. El nu L-a vรขndut โ€” L-a eliberat, la cererea Sa, din รฎnchisoarea trupului material.

Textul nu face parte din canonul biblic ศ™i e respins de toate bisericile creศ™tine. Dar apariศ›ia lui a relansat dezbaterea despre Iuda รฎn toatฤƒ lumea ศ™i a arฤƒtat cฤƒ imaginea lui a fost mult mai complexฤƒ รฎn primele secole ale creศ™tinismului decรขt versiunea pe care o ศ™tim astฤƒzi.


๐—–๐—ฒ ๐˜€-๐—ฎ รฎ๐—ป๐˜รข๐—บ๐—ฝ๐—น๐—ฎ๐˜ ๐—ฐ๐˜‚ ๐—œ๐˜‚๐—ฑ๐—ฎ ๐—ฑ๐˜‚๐—ฝฤƒ โ€” ๐—ฑ๐—ผ๐˜‚ฤƒ ๐˜ƒ๐—ฒ๐—ฟ๐˜€๐—ถ๐˜‚๐—ป๐—ถ, ๐—ผ ๐˜€๐—ถ๐—ป๐—ด๐˜‚๐—ฟฤƒ ๐—ฐ๐—ผ๐—ป๐—ฐ๐—น๐˜‚๐˜‡๐—ถ๐—ฒ

Evangheliile nu se pun de acord asupra sfรขrศ™itului lui Iuda โ€” ศ™i asta a deranjat cititorii de douฤƒ mii de ani.

Matei spune cฤƒ s-a spรขnzurat. Faptele Apostolilor, scrise de Luca, spun altceva: cฤƒ a cumpฤƒrat el รฎnsuศ™i un ogor, a cฤƒzut cu capul รฎnainte ศ™i i s-au vฤƒrsat mฤƒruntaiele. Douฤƒ relatฤƒri diferite, aparent contradictorii.

Teologii au รฎncercat de-a lungul secolelor sฤƒ le รฎmpace: poate s-a spรขnzurat, frรขnghia s-a rupt sau ramura a cedat, ศ™i a cฤƒzut. Poate intervalul de timp dintre cele douฤƒ texte explicฤƒ detalii diferite ale aceleiaศ™i morศ›i. Niciuna dintre explicaศ›ii nu e perfect satisfฤƒcฤƒtoare.

Ceea ce rฤƒmรขne cert รฎn ambele versiuni: locul morศ›ii lui a devenit Akeldama โ€” ศšarina Sรขngelui โ€” cumpฤƒratฤƒ cu cei treizeci de arginศ›i aruncaศ›i รฎn Templu. Locul existฤƒ ศ™i astฤƒzi รฎn Ierusalim, pe versantul sudic al Vฤƒii Hinom, marcat ศ™i vizitat de pelerini.

ศ˜i mai rฤƒmรขne ceva โ€” poate cel mai tulburฤƒtor detaliu din toatฤƒ povestea. รŽnainte sฤƒ iasฤƒ din camerฤƒ, รฎn acea searฤƒ, Iisus รฎi spusese: Ce ai de fฤƒcut, fฤƒ mai repede. Nimeni de la masฤƒ nu รฎnศ›elesese ce voia sฤƒ spunฤƒ. Dar Iuda รฎnศ›elesese.

A ieศ™it. Era noapte.

Surse: Matei 27, Faptele Apostolilor 1:18-19, Evanghelia lui Iuda (text gnostic, sec. II-III, necanonic)

Lasฤƒ un rฤƒspuns

Adresa ta de email nu va fi publicatฤƒ. Cรขmpurile obligatorii sunt marcate cu *