„Nu încercați să vă schimbați sinele, ci prin acceptarea a ceea ce sunteți, faceți neajunsurile voastre scară spre cer” – Pr. Varnava Iankos
Cei mai mulți dintre noi ne dorim să fim altfel, să ne schimbăm, să devenim mai buni. Ținta noastră trebuie să fie sfințirea firii noastre, însă aceasta nu se obține prin schimbarea caracterului.
Părintele Varnavas Iankos spune că lupta nu trebuie să fie contra firii noastre, ci a egoismului din noi. „În loc să ne luptăm cu egoismul nostru, care e rădăcina patimilor noastre, noi încercăm să ne schimbăm sinele nostru, adică firea noastră”.

Nu incercati sa va schimbati sinele: Manastirea Dragomirna
„Moștenirile și traumele noastre sufletești să le facem scări către cer”
„Cele mai multe probleme ale noastre nu sunt din cauza adevăratelor probleme sau a caracterului nostru dificil, a temperamentului nostru, ci gestionarea greșită a acestora”.
Întrebările de genul – De ce sunt așa, de ce sunt astfel? De ce nu te schimbi, sine al meu? ne pot face viața un chin. Această permanentă analiză de sine, auto-critică și auto-evaluare ne constrânge.
„Cine își dorește ceea ce nu are, o viață întreagă se va scufunda, se va chinui. Omul nu se va liniști niciodată”.
Trebuie să acceptăm că așa suntem, dar să facem asta cu smerenie. „Toată lupta mea nu constă în schimbarea caracterului meu, ci în depășirea egoismului și a iubirii de mine însumi”.
Este nevoie de multă smerenie. Orice schimbare pe care vrem să o facem în temperamentul sau construcția noastră sufletească trebuie să fie din iubire de Dumnezeu și nu din iubire de sine. Nu pentru a avea o părere bună despre noi înșine.
„Nu încercați să vă schimbați sinele, ci, prin smerenie, prin acceptarea a ceea ce sunteți, faceți neajunsurile voastre scară spre cer”.
De multe ori, dorința arzătoare de a ne schimba caracterul vine din iubirea de sine. Vrem să avem o imagine bună, să dăm bine, să fim apreciați și admirați de alții.
Motivul pentru care nu ne sfințim este tocmai această neacceptare a propriului nostru caracter și vânarea unei imagini de sine false.
„Acceptă-te pe tine. Nu o lua razna. Nu te constrânge să devii altcineva!”
Noi căutăm să ne ascundem, să ne prefacem că suntem altfel. Continuând să facem astfel, nu ne vom sfinți, ci ne vom îmbolnăvi sufletește.
„Acceptă și lucrurile tale strâmbe, neajunsurile tale de caracter, ca pe niște traume”.
Părintele Varnavas spune că față de toate durerile, neajunsurile și cusururile noastre ar trebui să spunem așa: „Fie binecuvântat!” Dacă vom reuși să ne adresăm astfel neputințelor noastre, vom căpăta o pace imensă.
„Ca să devii sfânt, trebuie să devii mai întâi om”. Dumnezeu ne vede așa cum suntem noi în cea mai profundă intimitate a noastră. Nu trebuie să ne ascundem, precum Adam.
El „știe realitatea noastră, ne acceptă așa cum suntem. Să învățăm, așadar, să spune: Să fie binecuvântat!”
Citește și – Să nu vorbim unii cu alții cu patimă – cu tristețe, furie sau mânie. Să zicem: „Pune Doamne, strajă gurii mele!”
Sursă articol: Mănăstirea Dragomirna, Pr. Varnava Iankos – De ce nu ne sfințim: https://www.youtube.com/watch?v=mBwqqplw-vc&ab_channel=M%C4%83n%C4%83stireaDragomirna