Sunt persoane greu de suportat în viața ta? Ai nevoie de depășirea lui „eu” și de acceptarea lui „tu” – Arhim. Varnava Iangos

Nu de puține ori ne simțim deranjați de o anumită persoană sau situație. Sentimentul acut pe care îl avem în astfel de împrejurări este că ceilalți sunt de vină pentru inconveniențele noastre.

Deseori acuzăm caracterul celor din jur și argumentăm că nu ne putem înțelege cu ei.

Ce sa faci cand ai de-a face cu persoane greu de suportat: Manastirea Dragomirna

„De obicei nu suportăm pe cineva cu un caracter întortocheat, dificil, care ne face viața un chin. Omenește, se poate să avem dreptate, dar problema nu se rezolvă prin căutarea și apărarea dreptății noastre”.

Cei mai mulți dintre noi vedem doar defectele celorlalți și trăim cu impresia că din cauza lor nu putem avea o relație bună.

„Avem pretenția să vină celălalt să ne ceară iertare, să-și schimbe atitudinea față de noi, să-și schimbe comportamentul”.

Dacă ne vom îndreptăți pe noi înșine, vom persista în starea de supărare și relația nu se va îmbunătăți. Ce ar trebui să facem atunci când avem de-a face cu o persoană greu de suportat? Arhimandritul Varnavas Iangos din Grecia ne oferă câteva sfaturi prețioase în acest sens.

Cumpără cartea

Fericirile. Raspunsul dat lumii

Este o amăgire să credem că dacă celălalt își revizuiește comportamentul lucrurile se vor îndrepta. Părintele Varnavas spune că totul trebuie să pornească de la noi, dinspre noi spre celălalt.

„Inima noastră va fi liniștită doar dacă îl acceptăm pe celălalt așa cum este, cu imperfecțiunile lui”.

Soluția neînțelegerilor dintre noi și alții se află în acceptarea lor deplină. Trebuie să ieșim din egoismul nostru și să conștientizăm că nimeni nu este perfect, nici măcar noi, cei care ne credem drepți și corecți. Toți avem defecte, cusururi, vicii.

Pe celălalt trebuie să „îl iei” așa cum este el, cu toate imperfecțiunile lui. Asta înseamnă iubirea adevărată. Sfatul practic al Părintelui Varnava este să „ne concentrăm pe părțile bune ale caracterului său, pentru a fi în pace cu el”.

Dragostea și pacea sunt mai mari decât dreptatea. Ce folos să te ții sus și tare că ești cel mai drept, dacă pierzi relația cu celălalt? Ce câștigi când ții la dreptatea ta? Mânie, ură, trufie, mândrie, însingurare.

Este imposibil să menții o relație fără a renunța la egoism. Părintele Varnavas spune că Dumnezeu a așezat în noi o atracție firească față de ceilalți și o dorință de unitate.

Acestea fac ca, la începutul relației, totul să pară roz. La început, nu vezi slăbiciunile celui iubit. Apoi, cu timpul, se descoperă și defectele. Apar divergenție de opinie, conflicte, șicaniări de zi cu zi, care trebuie depășite prin renunțarea la iubirea de sine.

„Pentru a menține și dezvolta această bogăției și frumusețe a dragostei, avem nevoie de trezvie neîntreruptă și de asceză, de depășirea lui „eu” și de acceptarea lui „tu”.

Părintele Varnavas atrage atenția că motivul indignării noastre nu este celălalt, ci noi înșine. Trebuie să te cercetezi adânc și sincer ca să vezi că tu ești cauza tulburării tale.

Ești mereu nemulțumit de celălalt și ai așteptări foarte mari sau prea multe. Când renunți la ele, te liniștești. Când îl accepți pe celălalt așa cum este, începi să iubești fără egoism.

„În cele din urmă, cauza frământării noastre interioare, a neliniștii sufletești, a nerăbdării și a apatiei nu este celălalt, ci este în noi, suntem noi!”

Iar cauza și mai adâncă a acestor tulburări este lipsa de comuniune cu Dumnezeu.

„Nu am gustat încă din fericita liniște a inimii care s-a întâlnit cu Dumnezeu. Nu am descoperit încă rostul și scopul vieții noastre. Suferim de confuzie existențială”.

Cei mai mulți caută o pace de tip psihologic. Aceasta este atunci când toate cele din jur sunt în ordine, totul este liniștit, fără ispite, fără provocări, fără conflicte și certuri.

Această pace este iluzorie, deoarece este influențată de evenimente exterioare. Or, noi trebuie să atingem o pace lăuntrică, în care nimic nu ne mai poate tulbura.

„Omul nu se poate mulțumi cu o pace de tip psihologic. Această pace nu este suficientă pentru a ne elibera sau pentru a ne face fericiți”.

Pentru a avea pace în suflet și a putea avea relații bune cu cei din jur, trebuie să dobândim mai întâi o relație bună cu Dumnezeu. El este izvorul păcii, iubirii și fericirii din care trebuie să ne adăpăm mai întâi.

„Pacea duhovnicească o simțim odată cu prezența palpabilă a lui Dumnezeu în viața noastră, prin gustarea harului Său”.

Iată deci, cauza profundă a tulburărilor noastre, lipsa de Dumnezeu, lipsa Duhului Sfânt din viața noastră.

„Fără har simțim neliniște. Mereu este altcineva de vină. Ne eschivăm de la responsabilitățile noastre și căutăm minuni pentru a ne ușura de vinovățiile noastre reprimate”.

Aceste frumoase sfaturi se găsesc în cartea scrisă de Arhimandritul Varnava Inagos, „Fericirile. Răspunsul dat lumii”.

Citește și –

Sursă articol: Revista Atitudini, Arhim. Varnava Iangos: https://atitudini.com/magazin/arhim-varnava-iangos-fericirile-raspunsul-dat-lumii/