Religie

Ori de câte ori bârfești, clevetești și denigrezi pe aproapele tău, mănânci carne de om. Se va judeca și carnea aceasta – Arhim. Hariton de la Măn. Petru Vodă

Săptămâna care precede începutul Postului Paștelui se numește „Săptămâna albă”, sau a „brânzei”. Această denumire vine de la faptul că în cele șapte zile nu se mai consumă carne, ci doar pește, brânzeturi, ouă și lactate.

Este o perioadă premergătoare, care ajută organismul și mentalul nostru să intre treptat în stare de post.

Despre vorbirea de rau
Despre vorbirea de rau

Postul Paștelui este un post aspru, în care trebuie să fim atenți nu doar la alimentație, ci mai ales la fapte, gânduri cuvinte. Sufletul trebuie să intre și el în post, adică să se păzească de păcat cu orice chip.

Nu-ți ajută la nimic să te înfrânezi de la mâncare, dar să dai frâu liber la clevetire, bârfă, vorbire de rău și alte păcate asemănătoare.

Arhimandritul Hariton de la Mănăstirea Petru Vodă a spus într-o predică la Duminica Înfricoșatei Judecăți că Judecata față de carne va fi aspră. Părintele face referire aici la trupul nostru, la carnea aceasta din care suntem alcătuiți și care face multe păcate.

El merge și mai departe în predica sa, vorbind despre un păcat pe care puțini îl conștientizează: vorbirea de rău.

„Va fi judecată carnea de om, pe care noi am mâncat-o. Zice Proorocul Ieremia: toat bârfele și toate clevetelile și toate vorbele de rău pe care le-am făcut – acasă, la serviciu, la birou, în Biserică, pe stradă, în Parlament și alte locuri”.   

Părintele Hariton consideră vorbirea de rău a aproapelui un soi de canibalism duhovnicesc.

„Ori de câte ori bârfești și clevetești și denigrezi pe aproapele tău mănânci carne de om. Se va judeca și carnea aceasta”.

Cumpără cartea

Patima judecarii aproapelui
Patima judecarii aproapelui

Mântuitorul Însuși ne arată gravitatea păcatelor săvârșite la mânie, chiar și cele numai cu vorba.

„Oricine se mânie pe fratele său vrednic va fi de osândă; și cine va zice fratelui său: netrebnicule, vrednic va fi de judecata sinedriului; iar cine va zice: nebunule, vrednic va fi gheena focului” (Matei 5, 22).

Sentința este cruntă și înspăimântătoare. Ar trebui să ne înfricoșeze faptul că orice jignire adusă cuiva este o faptă vrednică de iad. Când judeci pe cineva e ca și cum ai mânca carne de om.

Există o diferență între a cleveti și a judeca pe cineva. Prima treaptă este clevetirea, când răspândești prin vorbe păcatele altora. De pildă, spui despre cineva că a mințit, a furat, a desfrânat, etc.

A judeca este mai grav, deoarece emiți o sentință asupra unui om, zicând că este mincios, este hoț, este curvar etc. Când judeci pe cineva este ca și cum tu i-ai hotărî acelui om întreaga viață.

Să nu uităm că Dumnezeu este Dreptul Judecător, Care judecă cu dreptate și cu milă. El singur știe sufletul fiecăruia și cât de mult se pocăiește pentru faptele sale.

„Judecarea aproapelui este răpirea nerușinată a dreptului lui Dumnezeu și nimicirea acelui suflet care judecă”. 

Chiar și de am vedea cu ochii noștri pe cineva păcătuind, să nu-l judecăm. Pentru că hotărârea pe care Dumnezeu o ia asupra unui suflet este necunoscută de noi. De aceea, să nu ne amăgim crezând că noi judecăm bine sau corect.

Citește și – Cei mai mulți oameni își pierd sufletele pentru vorbirea de rău – Părintele Arsenie Papacioc

Sursă articol: Mănăstirea Petru Vodă, Arhim. Hariton – Judecata care vine și mântuirea lumii: https://www.youtube.com/watch?v=x2nuJOrwVJM&ab_channel=M%C4%83n%C4%83stireaPetruVod%C4%83

Citește mai multe despre:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *