Mulțumiți lui Dumnezeu pentru crucea pe care v-a dat-o, bucurați-vă în necazuri! – Părintele Arsenie Boca

Într-un predică din anul 1942, Părintele Arsenie Boca a vorbit despre necazuri și greutățile oamenilor.

A arătat vădit pricina suferinței omenești, care este astăzi și mai mare decât în vremea aceea. Căci și mai mult s-au înmulțit păcatele.

Părintele se uita la oamenii care erau în biserică și s-a adresat direct lor și problemelor lor.

„Foarte adesea mă uit la voi cum, venind de la depărtări mari, rupți de oboseală, cu pâinea săracului în straiță, alergați la mănăstire și rămâneți zile de-a rândul ca să auziți cuvânt”.

La Părintele Arsenie mergea puhoi de oameni, căci auziseră de harismele lui. Osteneala lor de la mari depărtări se datora de multe ori necazurilor, care îi împingea să caute rezolvare.

„De-ar fi fost mănăstirea într-un loc unde ați ajunge cu și mai multă osteneală, cu și mai multă greutate, să știți că și acolo v-ați duce, așa de mare e durerea când usucă Dumnezeu viața oamenilor”.

Părintele îi îndemna la pocăință și la mărturisirea sinceră a păcatelor din tinereție și din toată vremea vieții.

„Ziua și noaptea mă apasă mâna Ta și se usucă vlaga mea, ca de arșița verii. Mi-am mărturisit însă păcatul și greșeala mea n-am ascuns-o și am zis: „Mărturisi-voi Domnului fărădelegea mea” și îndată a ridicat pedeapsa păcatului meu”.

Toți cei care păcătuiesc, sunt ajunși de necazuri și dacă își văd greșelile, încep să simtă ghimpele conștiinței care îi împunge fără cruțare.

„Astea-s necazurile care apasă peste toți și care vă aduc pe voi la mănăstire. Pentru necazurile voastre osteniți. Căci numai prin necazuri scoate Dumnezeu pe oameni din țepeneală, din uscăciunea vieții”.

Cumpara cartea

Și până când nu vor căuta tămăduire la Dumnezeu, nici necazurile nu vor înceta să îi mai doară. Sabia lui Dumnezeu atârnă asupra faptelor noastre rele, a relelor, a păcatelor, a fărădelegilor noastre.

„Necazurile acestea vă ustură și din pricina lor vine apoi și uscăciunea vieții voastre”.

Părintele le arăta păcatele, dar le insufla și nădejdea îndreptării și tămăduirii. Precum Proorocul David, după ce a păcătuit și-a recunoscut păcatul și l-a mărturisit înaintea Domnului, primind slobozire, tot așa trebuie să facem și noi

„Ce trebuie să facem? Să ne mărturisim toate fărădelegile noastre fără nicio ascundere și-ndată va înlătura Dumnezeu osânda și-ndată sabia nu va mai atinge viața ta”.

Părintele le spunea că pricina pentru care le merge rău și pricina necazurilor sunt păcatele nespovedite.

„Dacă zici că-ți merg în curte și-n viață toate rău, apoi înseamnă că ai păcate de care Dumnezeu vrea să te desfacă. De aceea, să vrei și tu ceea ce vrea Dumnezeu, să te desfaci de rele”.

Necazurile nu trebuie privite ca pe niște nedreptăți, pentru că și tu în viața ta ai păcătuit față de cineva. Ai zis ceva împotriva cuiva, ai făcut ceva rău.

„Necazurile acelea, nedreptatea aceea totuși nu e o nedreptate, ci este o nuia cu care Dumnezeu îți aduce aminte de păcatele tale, pe care tu nu le-ai mărturisit”.

Dacă noi uităm, Dumnezeu nu uită și vrea să ni le aducă aminte, ca să le mărturisim și prin spovedanie să ne spele, să ne curețe de rele.

„Și când pricepi vrajba cu rostul ei, trimisă fiind de la Dumnezeu, atunci recunoaște-ți păcatul tău și spune-l sub patrafir, ca să nu mai atârne pedeapsa lui Dumnezeu asupra ta”.

Cumpara cartea

Necazurile sunt mila lui Dumnezeu față de oameni. Așa cum cineva s-ar teme să țină un șarpe în buzunar, tot așa trebuie să se teamă să țină în ei păcate nemărturisite.

„Să faceți spovedanie curată, cum n-ați mai făcut în viața voastră”.

Dumnezeu îngăduie necazurile cu un rost anume. De aceea, când vin greutățile, nu le vei mai socoti necazuri, ci mila lui Dumnezeu.

Părintele Arsenie vroia ca oamenii să își vadă păcatele, să se împace cu Dumnezeu și să pună început bun vieții lor.

„Eu nu vă dau neapărat canoane, mătănii, rugăciuni și post, ci vă îndemn să vă schimbați purtările și să-I mulțumiți lui Dumnezeu pentru crucea pe care v-a dat-o”.

Vroia ca oamenii să înțeleagă rostul necazurilor și să priceapă mila lui Dumnezeu.

„Vreau să schimb lacrimile voastre în bucurie, căci mulțumind lui Dumnezeu pentru toate durerile și schimbându-vă purtările, vă veți bucura”.

Pentru cel credincios, toate câte i se întâmplă le vede ca pe o pronie a lui Dumnezeu și o șansă de mântuire.

Omul trebuie să se ferească de a nu strica relația sa cu Dumnezeu și de a nu încălca vreuna din poruncile Sale.

„Toți cei ce vreți să se coboare umbra lui Dumnezeu peste viața voastră, să dobândiți ocrotirea lui Dumnezeu peste casa voastră și peste ostenelile mâinilor voastre, curățiți-vă sufletele voastre cu rugăciuni, cu spovedanie curată și cu post. Și veți vedea cum are să vie mila lui Dumnezeu și ocrotirea lui Dumnezeu asupra ta”.

Citește și: Rostul nevăzut al necazurilor din viața noastră – Pr. Arsenie Boca

Sursă articol: Asociația Pentru Cultură și Educație Sfântul Daniil Sihastrul, Părintele Arsenie Boca, despre necazuri: https://www.libris.ro/vreau-sa-schimb-lacrimile-voastre-in-bucurie-agt978-973-1981-55-0.html#descriptionHead