S-a vindecat de tumoare doar atingându-se de fotografia Sfântului Serafim din Sarov
Multe și nespuse sunt minunile săvârșite de Sfântul Serafim de Sarov. În timpul vieții sale pământești tămăduia sufletele oamenilor de patimi, ispite și suferințe.
Iar după moartea sa, sfântul vindeca și trupurile celor bolnavi. Cărțile în care sunt dezvăluite aceste minunate vindecări sale au fost traduse și în limba română.
Ana Seminova povestește despre cum s-a vindecat de o tumoră doar prin atingerea de chipul Sfântului, dintr-o poză veche.
„Minunat este Dumnezeu întru sfinții Săi”, spune Ana, slăvind pe Dumnezeu care a învrednicit-o a se tămădui prin mijlocirea marelui Său sfânt, pustnicul Serafim din Sarov.
În copilărie mergea adesea la mănăstirea în care se afla mătușa ei. Acolo a văzut tabloul Sfântului Serafim de Sarov, pictat în ulei.
De la mătușa ei a aflat multe din viața lui sfântă și despre nevoințele sale. Au trecut zeci de ani și după ce s-a mutat la granița cu Polonia, tot își aducea aminte deseori de acel tablou.
La un moment dat s-a îmbolnăvit foarte tare. Diferitele boli care veniseră peste ea au țintuit-o la pat vreme de 4 ani.
Apoi a început să acuze dureri de nas. Medicii au descoperit în nara stângă o tumoare. Au încercat să o trateze, dar fără niciun rezultat.
Au hotărât să o opereze, dar intervenția era însoțită de riscuri mari, din cauza cruntei anemii de care suferea Ana.
Își aduce aminte că odată, după ce a plâns mult din pricina situației în care se afla, a avut un vis. A văzut acel tablou minunat cu chipul Sfântului Serafim. Iar când s-a trezit, amintirea lui era vie, încât ar fi putut să îl deseneze pe acel bătrân cu părul ab, care ședea în genunchi cu mâinile la piept și se ruga.
Această imagine era atât de puternică în minte și plăcută, încât nu vroia să se trezească. Se bucura de ea, dar se întrista că nu mai putea găsi acel tabolu. Cine știe la cine a ajuns după moartea mătușii.
A doua zi a primit, în mod neașteptat, o carte cu viața Sfântului Serafim. Ea cuprindea și șase imagini. Între ele se afla una care înfățișa micul lui schit și fântâna.
„Citind despre toate vindecările ce avut loc prin el, atât în timpul vieții, cât și după moartea sa, am apropiat această imagine de fața mea și am plâns”.
Și-a zis întru sine: Ce fericiți sunt aceia care s-au învrednicit a-l vedea pe acest mare sfânt. Iar prin rugăciunile și binecuvântările lui, au primit vindecare.
„Eu însă nu voi putea face niciodată acestea, fiind atât de departe de acest loc sfânt”, se gândea în sinea ei.
Dar nici nu a fost nevoie de mai multe lacrimi, fiindcă minunea s-a și petrecut, ca și când Sfântul ar fi auzit rugăciunile ei negrăite.
„Dintr-o dată, nara mea bolnavă s-a strâns atât de tare și spre mirarea mea, din ea a început să curgă sânge, duppă care am simțit o ușurare în respirație”.
În ziua următoare a făcut din nou același gest, apropiind fotografia de fața ei.
„De fiecare dată, cum apropiam imaginea de față, sângele începea să curgă, astfel încât tumoarea și pungile de sub ochi au cedat treptat”.
În urma acestor întâmplări, nasul s-a făcut deplin sănătos și a revenit la normal.
„Iată, dau slavă lui Dumnezeu, Cel Care, pe cei drepți îi iubește și pe păcătoși îi miluiește. Căci m-a miluit și pe mine pentru vrednicia cuviosului Său”.
Citește și: Sfântul Serafim de Sarov – viața unui sfânt deosebit
Sursă articol: Natural Născut Ortodox, Minunile Sfântului Serafim de Sarov: https://www.youtube.com/watch?v=ktr4B52ZIH0&ab_channel=NaturalNascutOrtodox