Rugăciune către Sfintele Mucenițe surori Minodora, Mitrodora și Nimfodora – tămăduitoare de boli
Nu este alt chip mai bun și mai vrednic de a cinsti pe sfinții zilei decât citindu-le acatistul sau canonul de rugăciune alcătuit la ziua lor de prăznuire.
Pe data de 10 septembrie, Biserica Ortodoxă face pomenirea celor trei surori mucenițe Minodora, Mitrodora și Nimfodora.

Rugaciune catre Sfintele Mucenite Minodora, Mitrodora si Nimfodora: Basilica
Viața Sfintelor Mucenițe Minodora, Mitrodora si Nimfodora
Acestea s-au născut în Bitinia (Asia Mică). Erau surori după trup, – după cum o arată și numele lor asemănătoare -, dar și după duh.
Căci toate viețuiau în curăție și într-o unire, având cugetul nemișcat la Dumnezeu. Aceste trei fecioare aveau o singură dragoste arzând în inima lor, anume dragostea fierbinte față de Mirele Hristos.
Pe vremea când în cetate guverna împăratul păgân Maximian, tinerele s-au îndepărtat de lumea cea deșartă, după cuvântul Apostolului Pavel: „Ieșiți din mijlocul popoarelor și vă deosebiți, iar de necurăția lor să nu vă atingeți și Eu vă voi primi pe voi” (II Corinteni 6, 17).
Și retrăgându-se pe un deal înalt, aproape de apele calde care ieșeau atunci la Pitia, petreceau în singurătate, în post și rugăciune.
Când Maximian și Dioclețian au pornit prigoana cumplită împotriva creștinilor, au fost prinse și ele. Nevând să jerftească idolilor celor neînsuflețiți, boierul Fronton, care stăpânea în locurile acelea, a poruncit să fie arestate și aduse la judecată.
Și s-a mirat prigonitorul de fețele lor frumoase, de neprihănirea lor și de trupurile lor ostenite din pricina nevoințelor. Și stăteau ele înaintea lui ca trei îngeri.
Prin multe cuvinte măgulitoare a încercat boierul să le atragă la credința păgână, însă nimic nu folosea. Căci ele se arătau tari în credința cea adevărată, mărturisind vitejește pe Hristos.
„Dumnezeu ne-a zidit pe noi și cu chipul Său ne-a înfrumusețat, Acestuia ne închinăm. Iar alt dumnezeu afară de Dânsul nici nu vrem a auzi”.
Și socoteau ca nimic darurile cele promise de Fronton, disprețuind momelile lui drăcești.
„Iar de darurile voastre și de așa cinste avem trebuință precum cineva are trebuință de gunoiul ce se clacă cu picioarele!”
Înfruntându-l cu bărbăție și refuzând toate ofertele păgânului conducător, au început să fie amenințate cu chinuri groaznice. Iar ele mai dârze se arătau, căci Duhul Sfânt le dădea ce să spună și le întărea cu inima, după cum a făgăduit Domnul celor care vor mărturisi pentru El fără frică:
„Oare cu munci și cu bătăi cumplite voiești să ne înfricoșezi pe noi? Adună aici din toată lumea uneltele cele de muncire, săbiile, grătarele, unghiile cele de fier. Cheamă pe toți muncitorii din toată lumea. Strânge toate felurile de munci și le întoarce pe ele spre trupul nostru cel slab și vei vedea că mai întâi toate uneltele acelea se vor sfărâma, mâinile tuturor prigonitorilor se vor obosi și toate felurile de munci ale tale vor slăbi mai înainte de a ne lepăda noi de Hristos al nostru, pentru care muncile cele amare vor fi pentru noi răni dulci, iar vremelnica moarte, viață veșnică ne va fi nouă”.
Mucenicia
Deci, mâniindu-se pentru cutezanța lor, Fronton a poruncit ca mai întâi să fie bătută Minodora, ca cea care era mai mare între ele. Și au bătut-o peste tot trupul, sfărâmându-i alcătuirile și frângându-i oasele și trupul zdrobindu-l. Dar ea se arăta ca și cum nu simțea acele groaznice și de nesuferit dureri.
Și strigând ea către Hristos cu dragoste și nădejde, L-a rugat să ppimească în pace duhul ei. După patru zile, prigonitorul a poruncit să fie aduse Mitrodora și Nimfodora și să pună înaintea lor trupul mort al surorii lor ca să le înfricoșeze.
Iar ele, nelăsându-se pradă milei și iubirii trupești, mai mult o fericeau pe sora lor pentru mucenicia ei. Fiind iarăși întrebate și cercetate despre credința lor, nicicum nu vroiau să se lepede de Hristos.
Pe Mitrodora au spânzurat-o, arzându-i trupul cu făclii. Și fiind arsă două ceasuri ca un cărbune, au bătut-o cu bețe de fier, sfărâmând-i toate mădularele. Și în acele chinuri strigând ea către Domnul, și-a dat duhul în mâinile Lui.
A urmat apoi Nimfodora, pe care au dezbrăcat-o și au spânzurat-o, cu unghii de fier strujindu-i trupul. Iar ea, ca o mielușea nu suspina, nici nu striga, ci numai buzele le mișca în rugăciunea ei către Dumnezeu.
După ce au bătut-o cu bețe de fier, și-a dat sufletul în mâinile lui Hristos. La sfârșit, a poruncit ca prigonitorul să o bată cu bețe de fier până la moarte și ucisă a fost sfântă pentru mărturisirea lui Iisus Hristos.
Această binecuvântată treime a mărturisit pe Treimea cea adevărată, învrednicindu-se de mari daruri făgăduite mucenicilor.
Nici dacă le-a văzut sfărâmate și moarte, Fronton nu a putut să-și astâmpere ura împotriva lor. Ci mai mult voind a se răzbuna, a poruncit ca trupurile lor să aruncate într-un foc mare.
Iar când le-au băgat în foc, un tunet mare s-a făcut din cer și cu foc i-a ars pe progonitor și slujitorii lui. Și după ce aceia au pierit, o ploaie mare s-a vărsat din cer, stingând focul.
Creștinii au luat apoi cinstitele trupuri ale mucenițelor, nevătamate de foc și le-au îngropat într-un singur mormânt, ca pe niște surori.
Pe vremea Împăratului credincios Constantin cel Mare, deasupra mormântului lor s-a zidit o biserică. Și din acel loc curg tămăduiri spre slava lui Dumnezeu.
Cei care au cerut ajutorul sfintelor mucenițe au primit tămăduire minunată de bolile lor trupești și sufleteși.
Pentru ale lor rugăciuni să ne învrednicim a vedea și noi pe Preasfânta Treime, Tatăl, Fiul și Sfântul Duh, în veci, amin.
Canon de rugăciune către Sfintele Mucenițe Minodora, Mitrodora și Nimfodora
¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤
Cântarea 1
Stih: Sfintelor muceniţe, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Faceţi Milostivă pe Treimea Cea Nezidită, pe Care cu dreaptă credinţă aţi propovăduit-o, Măritelor Muceniţe, nouă celor ce cinstim acum Dumnezeieştile voastre nevoinţe, de Dumnezeu fericitelor.
Stih: Sfintelor muceniţe, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Cuvintele vrăjmaşului nu le-au băgat în seamă tinerele, fiind îngrădite cu arma credinţei celei Dumnezeieşti, ci au răbdat întreitele valuri ale chinurilor şi moarte fără dreptate pentru Hristos, Viaţa tuturor.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Întărindu-se cu puterea cea preaputernică a Ziditorului, au luat vitejie bărbătească preacinstitele şi au surpat pe balaurul cel mare şi viclean, călcându-l cu picioarele.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Ca pe o Cămară Însufleţită şi Locaş Nepieritor, ca pe o Uşă Cerească şi ca pe o Masă Dumnezeiască, ca pe un Palat şi Scaun al Stăpânului, pe Maria cea Preacurată cu laude să o cinstim.
Cântarea a 3-a
Stih: Sfântă Muceniţă Minodora, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Fiind cu cugetul mort, din pricina lipsei de cunoştinţă, tiranul cel fără de lege silea pe Muceniţa Minodora, chinuind-o cumplit, să se lepede de Hristos, Viaţa noastră a tuturor.
Stih: Sfântă Muceniţă Minodora, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Judecătorul cel cumplit cu toiege îţi sfărâma mădularele, nedându-şi seama că-ţi împleteşte ţie cunună neveştejită, muceniţa, ceea ce nu ţi-ai clipit ochii de la privirea către Dumnezeu.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Prin chinuri sfinte de trei ori fericitele muceniţe au aflat în ceruri avuţie şi laudă veşnică, apropiindu-se mai luminat de Dumnezeu.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Ceea ce te-ai arătat Fecioară Curată goneşte întunericul sufletului meu; rupe lanţurile păcatelor mele; miluieşte-mă, Ceea ce ai născut pe Atotîndurătorul.
Nu întru înţelepciune, în putere şi în bogăţie ne lăudăm, ci întru Tine, Înţelepciunea Tatălui cea Ipostatică, Hristoase. Că nu este sfânt afară de Tine, Iubitorule de oameni.
Cântarea a 4-a
Stih: Sfântă Muceniţă Mitrodora, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Fiind luminată cu Razele Crucii, pururea Fericită Mitrodora, fiind spânzurată pe lemn, ai răbdat chinul focului; jăratecul rătăcirii cu roua dragostei lui Hristos l-ai stins.
Stih: Sfântă Muceniţă Minodora, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Uitându-se cu cugetul la Faţa Cea Prealuminată a Mirelui şi socotindu-I Frumuseţea Cea Neasemănată, durerile sfărâmării fluierelor vitejeşte le-a răbdat, Sfânta Minodora cea pururea pomenită.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Înfrumuseţatu-v-aţi fecioarelor şi luminat v-aţi mărit, cu totul iubind pe Cuvântul Cel Preamărit; de a Cărui dragoste fiind rănite, cu vitejie aţi răbdat mulţimea chinurilor.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
De răutatea celui viclean fiind eu omorât, Preacurată, Ceea ce ai născut Viaţa, înviază-mă; căci la tine am năzuit şi fiind căzut la adâncimea păcatelor, scoate-mă ca o Milostivă, Ceea ce eşti fără prihană.
Cântarea a 5-a
Stih: Sfintelor muceniţe, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Gând răbdător şi cuget nebiruit arătând muceniţele înaintea divanurilor şi-au împletit cununi de biruinţă.
Stih: Sfântă Muceniţă Nimfodora, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Suferă sfâşierile cu unghii de fier, Sfânta Nimfodora, fiind spânzurată pe lemn, pentru dragostea Mirelui Celui Nemuritor.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Să fie lăudate cugetătoarele de Dumnezeu trei fecioare, cele ce sunt locaşuri ale Preasfintei Treimi şi închipuire adevărată a Dumnezeirii prin unimea gândului şi a Treimii prin treimea numărului.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Din tine, Fecioară, Preacurată şi fără prihană, S-a Întrupat Cuvântul lui Dumnezeu, mai presus de cuvânt, Preafericită.
Cântarea a 6-a
Stih: Sfintelor muceniţe, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Dorind a vedea Frumuseţea Ta Cea Neasemănată, Hristoase, muceniţele cele rănite de dragosta Ta cea preadulce, Cuvinte Cel fără de început, vitejeşte au răbdat amărăciunea chinurilor.
Stih: Sfintelor muceniţe, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Ca nişte crini aţi răsărit în mijlocul mucenicilor, fecioare pururea pomenite şi aţi umplut de bun miros Biserica cu Darul Duhului, prin mirosurile chinurilor celor de multe feluri.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Numai de Mirele Cel Nemuritor dorind fecioarele cele tinere, n-au băgat în seamă moartea cea văzută, fiind întărite cu putere nevăzută.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Sfânt este Domnul, Care S-a Sălăşluit în pântecele tău, aflându-te pe tine mai Sfântă şi mai Curată decât toată zidirea, Maica lui Dumnezeu, Preacurată Stăpână.
Irmosul
Jertfi-voi Ţie cu glas de laudă, Doamne, Biserica strigă către Tine, de sângele demonilor curăţindu-se, cu sângele cel curs prin milostivire din coasta Ta.
CONDAC
Chinuite fiind cu cruzime pentru Sfânta Treime, aţi biruit pe vrăjmaşul cel mult meşteşugăreţ, fiind alcătuite cu Duhul ca nişte surori. Pentru aceea, v-aţi sălăşluit împreună cu cele cinci fecioare în Cămara cea Cerească, biruitoarelor; şi împreună cu îngerii staţi înaintea Împăratului tuturor, bucurându-vă neîncetat.
Cântarea a 7-a
Stih: Sfintelor muceniţe, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Poruncindu-vă tiranul cel fărădelege ca să jertfiţi la idoli, pe faţă l-aţi înfruntat fecioarelor, strigând: Binecuvântat eşti Dumnezeul părinţilor noştri.
Stih: Sfintelor muceniţe, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Fiindu-vă gândul luminat cu Raze de la Stăpânirea Cea Dumnezeiască, aţi risipit negura idolilor, prealăudatelor muceniţe, strigând: Binecuvântat eşti Dumnezeul părinţilor noştri.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Nici tăierile membrelor, nici goana, nici durerile n-au putut să despartă de Hristos pe muceniţe, strigând: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Mai presus de fiinţă te-ai învrednicit, Fecioară, a purta în pântece pe Ziditorul, Care iarăşi ne-a zidit pe noi, cei ce cu credinţă cântăm: Hristoase, bine eşti cuvântat.
Cântarea a 8-a
Stih: Sfintelor muceniţe, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Fiind aprinse de dragostea Ziditorului, aţi potolit boldurile şarpelui, săvârşind lupte bărbăteşti în trup femeiesc. Pentru aceea, v-aţi încununat cu cununi Dumnezeieşti.
Stih: Sfintelor muceniţe, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Vitejeşte luptându-vă cu vrăjmaşii cei nevăzuţi, aţi biruit cu trupul pe cei fără de trup, cugetătoarelor de Dumnezeu fecioare, strigând: Binecuvântaţi, toate lucrurile Domnului, pe Domnul.
Stih: Sfintelor muceniţe, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Fiind întărite în Hristos Iisus Mântuitorul, aţi biruit tăria vrăjmaşului strigând: Binecuvântaţi, toate lucrurile Domnului, pe Domnul.
Binecuvântăm pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.
Fiind împodobite cu rănile muceniciei şi cu frumuseţea chinurilor, prealăudate tinere fecioare, aţi câştigat Împărăţia cea de sus, în Hristos Iisus.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Ca într-un Locaş Împărătesc sălăşluindu-Se întru tine Dumnezeu, a primit Trup omenesc şi în două Firi lumii S-a arătat, prin tine, Fecioară; Aceluia Îi cântăm: Binecuvântaţi, toate lucrurile Domnului, pe Domnul.
Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.
Mântuitorule al tuturor, Atotputernice, pe cei ce se ţineau de dreapta credinţă, în mijlocul văpăii pogorându-Te, i-ai rourat şi i-ai învăţat să cânte: toate lucrurile, binecuvântaţi şi lăudaţi pe Domnul.
Cântarea a 9-a
Stih: Sfintelor muceniţe, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Dorind a vedea Frumuseţea Mirelui, încă în trup muritor fiind, aţi poftit din suflet nemurirea, purtătoarelor de chinuri. Pentru aceea, sunteţi fericite după vrednicie.
Stih: Sfintelor muceniţe, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Ca nişte mieluşele fără de răutate, aţi stat înaintea tiranilor ca între nişte lupi sălbatici şi biruind înfricoşarea lor, v-aţi adus lui Hristos jertfă bine primită.
Stih: Sfintelor muceniţe, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Împletitu-v-aţi, fecioarelor, cunună neveştejită şi aţi dobândit Dumnezeiască mărire şi v-aţi învrednicit a câştiga Împărăţia cea cu adevărat Veşnică, împreună cu mucenicii, ca nişte muceniţe prealăudate.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Ca unele ce aveţi îndrăzneală către Stăpânul, cinstitelor fecioare, rugaţi-vă pentru cei ce cu dragoste săvârşesc pomenirea voastră, ca şi ei să dobândească mărirea de care v-aţi învrednicit voi.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Milostiv fii mie, Hristoase, când vei veni cu Slavă să judeci lumea; risipeşte negura patimilor mele, prin rugăciunea Aceleia ce Te-a născut şi ale cinstitelor Tale muceniţe, ca un Bun şi Mult Îndurat.
Hristos, Piatra Cea Netăiată de mână, cea din capul unghiului, din tine Muntele Cel Netăiat, Fecioară, S-a tăiat, adunând firile cele osebite; pentru aceasta, veselindu-ne, pe tine, Născătoare de Dumnezeu, te mărim.
SEDELNA
Înspăimântatu-s-a de răbdarea voastră cea multă Cetele cele cereşti ale slujitorilor celor fără de trup; căci, sfărâmânduvi-se fluierele picioarelor cu toiege, aţi suferit, ca şi cum altul ar fi pătimit şi moarte amară aţi răbdat cu trup femeiesc, zdrobind pe balaurul cel viclean; şi nevoinţa voastră a fost primită la Dumnezeu Dătătorul de viaţă, ca a unora ce v-aţi luptat pentru credinţă.
SEDELNA la Praznicul Naşterii Maicii Domnului
Fecioara Maria şi Născătoarea de Dumnezeu cu adevărat, ca un Nor al Luminii, astăzi a strălucit nouă şi din cei drepţi a ieşit spre lauda noastră. Nu va mai fi osândit Adam, că Eva din legături s-a dezlegat. Pentru aceasta, glăsuim strigând cu îndrăzneală către cea Singură Curată: bucurie vesteşte la toată lumea naşterea ta.
Surse articol:
1. Doxologia, Viața Sfintelor Mucenițe Minodora, Mitrodora și Nimfodora – tămăduitoare de boli: https://doxologia.ro/viata-sfintelor-mucenite-minodora-mitrodora-nimfodora
2. Doxologia, Canon de rugăciune către Sfintele Mucenițe Minodora, Mitrodora și Nimfodora: https://doxologia.ro/canon-de-rugaciune-catre-sfintele-mucenite-minodora-mitrodora-nimfodora
