Nu vă luați după sectari care nu cred în pomenirea morților și în nemurirea sufletului – Sfântul Luca al Crimeei

Rătăcirile de la dreapta credință au fost și vor fi în toate timpurile.

Ierarhii au avut întotdeauna de dus o luptă crâncenă împotriva diverselor erezii și credințe greșite pe care vrăjmașul le-a semănat în turma cea credincioasă.

Sfântul Luca al Crimeei, care a trăit în secolul al 19-lea, îi mustră pe unii credincioși într-o predică pentru faptul că se iau după sectarii care nu cred în pomenirea morților.

„Spre marea mea amărăciune, unii dintre voi se duc la adunările de sectari și acolo se molipsesc de învățăturile lor mincinoase”.

Unii dăduseră crezare apostaților care spuneau că nu trebuie să ne rugăm pentru cei morți, nici să aducem ofrande pentru ei la biserică.

Pomenirea morților există în învățătura ortodoxă de foarte mult timp. Sunt mărturii încă din vremea sfinților apostoli care întărește credința în cultul morților. „Sfinții Apostoli săvârșeau deja pomenirea morților și făceau rugăciuni pentru ei”.

Încă din primele veacuri ale creștinismului dascălii și preoții bisericii îi pomeneau pe cei adormiți și se rugau pentru odihna sufletelor lor.

„Cea dintâi Liturghie pe care o cunoaștem este așa numita Liturghie a Sfântului Iacov – fratele Domnului”. Această Liturghie lungă cuprinde și rugăciuni pentru răposați. Iată un fragment edificator:

„Doamne, Dumnezeul duhurilor și a tot trupul, pomenește pe drept-slăvitorii pe care i-am și pe cei pe care nu i-am pomenit de la Abel cel drept până în ziua aceasta. Însuți îi odihnește în sălașurile celor vii în Împărăția Ta, în desfătările Raiului, în sânurile lui Avraam și Isaac și Iacov, Sfinților Părinților noștri, de unde au fugit durerea, întristarea și suspinarea. Unde cercetează lumina feței Tale și luminează nădejdea”.

Cea dintâi Liturghie a fost săvârșită de Însuși Hristos, la Cina cea de Taină, când a instituit Taina Euharistiei.

Când Mântuitorul le dă apostolilor să mănânce și să bea, le spune că acestea sunt Trupul și Sângele Său. „Aceasta să o faceți spre pomenirea Mea” (Luca 22, 19).

În noaptea aceea, Mântuitorul a fost prins, judecat și apoi omorât. Hristos a murit cu trupul și apoi a Înviat.

Hristos este cel dintâi care a înviat din morți. Apostolii și toți preoții și ierarhii care au fost hirotoniți după ei au săvârșit Taina Euharistiei întru pomenirea Domnului. Fiul lui Dumnezeu ne-a arătat nu doar că există viață după moarte, ci și Înviere.

Sufletele celor răposați sunt vii. Ele trăiesc în lumea duhurilor și după ce se despart de trup sunt judecate pentru faptele lor.

De aceea este important să ne rugăm pentru dânșii și în numele lor să facem fapte de milostenie.

Rugăciunea pentru cei morți care este inclusă în Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur și a Sfântului Vasile cel Mare, care se practică astăzi în bisericile noastre nu diferă mult de cea a Sfântului Iacov.

„Datina bisericească a pomenirii morților își trage începutul din vremurile apostolice, că în toate timpurile istoriei Bisericii s-a săvârșit pomenirea morților”.

Sfântul Luca îi întreabă deci pe credincioși, de cine este mai bine să asculte, de apostoli sau de apostați, de Sfântul Ioan Gură de Aur sau de sectari!

Sfântul Ioan Gură de Aur spune că Biserica a rânduit ca înainte de prefacerea Sfintelor Taine să se facă pomenirea celor adormiți pentru că aceasta este o mare binefacere pentru sufletele lor.

„Nu degeaba sunt prinoasele pentru răposați, nu degeaba sunt rugile, nu degeaba se face milostenia. Toate acestea au fost rânduite de Duhul Sfânt, Care dorește să căpătăm folos unii prin alții”.

Învățătura pe care Mântuitorul a adus-o în lume prin venirea Sa este învățătura iubirii. Or, dragostea noastră pentru rude, prieteni și cunoscuți nu se sfârșește niciodată. Ea dăinuie în veci și se manifestă prin rugăciunea și milostenia pe care le facem pentru sufletele lor care s-au mutat la Domnul.

Pentru cei care vor și mai multe mărturii scripturistice, acestea se pot găsi și în Vechiul Testament. Pe vremea aceea se făceau rugi și se aduceau prinoase pentru cei morți. Iată ce spune Sfântul Proroc Varuh:

„Doamne, Atotțiitorule, Dumnezeul lui Israil, auzi rugăciunea celor ce au murit, al lui Israil și a fiilor celor ce au greșit înaintea Ta!”

Proorocul Varuh Îi cere practic lui Dumnezeu să audă rugăciunea făcută chiar de cei răposați.

Rugăciunile noastre au menirea să sprijine și să întărească propriile lor rugăciuni, pentru ca Dumnezeu să le ierte păcatele și să le dea odihnă.

Acestea nu sunt nicidecum neplăcute lui Dumnezeu sau nefolositoare. Ba dimpotrivă, ele exprimă dragostea noastră de aproapele și sunt primite de Domnul.

Sfântul Apostol Iacov ne îndeamnă în Epistola sa să ne rugăm unii pentru alții. Nu doar pentru cei care încă trăiesc alături de noi, ci și pentru cei mutați dincolo.

Trupul omului sunt stricăcios, dar sufletul este nemuritor. „El este viu. Deși nu mai trăiește cu noi, ci trăiește o altă viață”.

„Dumnezeu nu este Dumnezeul celor morți, ci al celor vii. Mult rătăciți” – spune Mântuitorul. (Marcu 12, 26)

„El Însuși a dat mărturie că toți sunt vii înaintea lui Dumnezeu”.

Nepomenirea morților arată necredința în nemurirea sufletului și este o abatere de la credința cea dreaptă.

„A tăgădui nemurirea sufletului înseamnă a tăgădui creștinismul însuși, fiindcă învățătura lui Hristos este învățătură despre viață veșnică. Și este oare cu putință viața veșnică dacă nu este nemurire?”

Hristos ne arată că sufletele celor răposați sunt vii după moarte și că își primesc răsplata pentru faptele lor. Aceasta o vedem în Pilda bogatului nemilostiv și a săracului Lazăr.

Hristos ne arată că cei morți au o soartă a lor în lumea de dincolo. Unii sunt într-un loc de odihnă, alții într-un loc chinuitor.  

Sfântul Apostol Pavel spune în Epistola către Tesaloniceni că nu trebuie să fim în neștiință despre cei adormiți. Ca să nu ne întristăm ca ceilalți necredincioși, care nu au nădejde.

„Pentru că de credem că Iisus a murit și a înviat, tot așa credem că pe cei adormiți întru Iisus îi va aduce împreună cu El” (I Tesaloniceni 4, 14).

Citește și: 

Rugăciunea pentru cei adormiți este actul suprem de milostenie
Ce semnificație au parastasele pe care le facem pentru cei adormiți
Pomenirea de 40 de zile pentru cei adormiți

Sursă articol: Cuvânt Ortodox, Rugați-vă pentru toate lucrurile de care aveți nevoie – Sfântul Luca al Crimeei: https://www.youtube.com/watch?v=zUO41ARnUUg&ab_channel=CuvantOrtodox