Rugăciune pentru îmbărbătarea sufletului în vreme de suferință și deznădejde

Ce poate fi mai încurajator pentru cel aflat în nevoi și încercări decât rugăciunea către Dumnezeu? Ce poate da mai multă mângâiere sufletului întristat decât destăinuirea necazului său înaintea lui Dumnezeu?

După cum spune psalmistul: „Vărsa-voi înaintea Lui rugăciunea mea, necazul meu înaintea Lui voi spune” (Ps. 141, 2).

Rugaciune pentru imbarbatarea sufletului in vreme de suferinta si deznadejde

Singurul care poate să aline și să dea nădejde celui mâhnit și ispitit este Atotputernicul Dumnezeu, Cunoscătorul inimilor, Care știe folosul fiecăruia și calea care-l va duce la mântuire.

Sfântul Casian Romanul spune că întristarea este a cincea luptă pe care trebuie să o câștige creștinul. Tristețea întunecă sufletul și îl împiedică să vadă lucrurile duhovnicește. În această stare, omul se netrebnicește și nu mai este în stare de nimic.

„Întristarea tulbură toate sfaturile mântuitoare ale sufletului și usucă toată puterea și stăruința lui, făcându-l ca pe un ieșit din minte și legându-l de gândul deznădejdii”.

Sfântul Nectarie laudă nădejdea în Dumnezeu numind-o pe dânsa „frumoasă fiică a cerului”, făcătoare de minuni și dăruitoare de mari binefaceri.

„Puterea ta este sprijin sufletelor întristate. Ești darul dat nouă de Dumnezeu, pe care nimeni nu ni-l poate lua, fiindcă tu ai fost plăsmuită dimpreună cu sufletul omului, ca să-l întărești în toate încercările vieții și să-l arăți deasupra împrejurărilor luptător nebiruit”.

Pe cel care are nădejde tare în Dumnezeu nimic nu-l poate zdrobi. Nimic nu-l poate doborî, nici măcar cele mai grele încercări.

Cel care se roagă simte cum credința și nădejdea îi umplu sufletul și îi insuflă putere să meargă înainte, neabătut de valurile vieții, netulburat de vânturile potrivnice.

Chiar și cineva, bolnav de ar fi, zăcând neputincios în patul său și părăsit de toți, mai are un sprijin. Acesta este nădejdea, care „îi stă la căpătâi neobosită, nedezlipindu-se de el, aducându-i neîncetat mângâiere, întărindu-l, alinându-i suferința înfricoșătoare și ușurându-i chinurile grele”.

Rugăciune pentru îmbărbătarea sufletului și curaj în vreme de suferință

„Nori apăsători se adună deasupra mea, Doamne, și amenințarea furtunii mă înspăimântă. Deși sunt în suferință, nu mă plâng împotriva Ta, Dumnezeule, pentru că Tu ești sprijinul meu și stâncă unde îmi caut scăparea.

Tu, Doamne, cunoști necazurile mele și ai grijă de mine neîncetat. Cu toată suferința mea, știu că mă iubești și asta îmi dă tărie. Cu speranța în ajutorul și bunătatea Ta, nu mă voi lăsa răpuns, ci mă voi lupta cu curaj și voi fi scăpat.

Tu ești Cel ce cârmuiește lumea și viețile oamenilor; îndreaptă corabia vieții mele, care acum este clătinată de valuri furioase, spre ape liniștite.

Degeaba mă zbat singur împotriva furtunii, că fără de Tine nu pot face nimic. Către Tine mă îndrept și mă rog: vino în ajutorul meu, așa cum l-ai salvat pe Petru, care venea spre Tine pe apă. Întinde-ți brațul spre mine, cum l-ai întins spre el, Dumnezeule milostiv, și mântuiește-mă degrabă. Amin”.

Citește și:

Rugăciune pentru izbăvirea de depresie, deznădejde și întristarea sufletului
Alege bucuria, lumina și nădejdea – aceasta stă în puterea ta – Părintele Haralambos Papadopoulos
Nădejdea în Dumnezeu – cel mai puternic medicament împotriva întristărilor și necazurilor

Surse articol:

1. Părintele Arsenie Boca, Rugăciune în vremuri de nevoie (îmbărbătare, curaj), Cărarea Împărăției și Psaltirea lui David, Psalmii 31-60, Vol. II, Editura Cristimpuri, Ploiești, 2014, pp. 201-202
2. Jurnal Spiritual, Sfântul Nectarie din Eghina despre nădejde: https://jurnalspiritual.eu/sfantul-nectarie-din-eghina-despre-nadejde/
3. Resurse Ortodoxe, Sfântul Casian Romanul despre întristare: https://www.resurse-ortodoxe.ro/text/sfantul-casian-romanul-despre-intristare