Pilda celor doi lupi din sufletul nostru – care va câștiga în cele din urmă?

Izgonirea lui Adam din Rai este deseori văzută ca o „cădere”, o cădere din har. Așa cum îngerii care s-au trufit au căzut din slava cerească, tot așa omul a căzut din har când a gustat din pomul oprit.

Demonii au căzut din mândrie, iar oamenii au căzut din pricina neascultării de Dumnezeu și ascultării de diavol.

Pilda celor doi lupi din sufletul nostru – care va castiga in final

Căderea lui Adam a însemnat despărțirea de Dumnezeu, nu definitivă. Chiar dacă omul a greșit, Dumnezeu nu l-a părăsit complet. A luat Duhul Sfânt de la el și de atunci în ființa omului se dă o luptă crâncenă între bine și rău.

Fiecare dintre noi avem de luptat cu omul cel vechi, înclinat spre patimi și păcat. Unii sunt conștienți de acest război nevăzut, alții nu.

Omul cel nou, care trebuie să biruie, este cel după chipul lui Dumnezeu, pe care Hristos l-a restaurat prin jertfa și Învierea Sa.

Cu toții putem recunoaște în noi două înclinații, două forțe, două dorințe opuse. Despre ele vorbește și Sfântul Apostol Pavel, când zice că trupul este pornit spre păcat, iar sufletul spre cele sfinte și duhovnicești.

„Căci nu fac binele pe care îl voiesc, ci răul pe care nu-l voiesc, pe acela îl săvârșesc”.

Marele Apostol spune că omul lăuntric din noi se bucură de legea lui Dumnezeu și o dorește, însă vede în mădularele sale o altă lege, care se luptă cu legea minții lui, făcându-l rob al păcatului.

Noi avem doar dorința de a face binele, dar nu și lucrarea binelui: „Căci nu fac ceea ce voiesc, ci fac ceea ce urăsc”. Păcatul care locuiește în noi săvârșește cele potrivnice lui Dumnezeu (Romani 7, 14-23).

Vedem așadar o separare în noi, o dispută, despre care vorbește medicul și teologul Konstantin C. Zorin, referindu-se la cuvintele Apostolului Pavel:

„Înăuntrul nostru clocotesc contradicțiile. Natura animalică și duhul omenesc sunt două contrarii”.

Lupta noastră lăuntrică se dă între faptele rele ale trupului și faptele bune ale duhului. Pentru ca cele bune să câștige și să se statornicească în noi, trebuie să supunem trupul duhului. Dacă ne lăsăm conduși de trup și nu de legea duhovnicească, vom pieri cu totul.

„Căci trupul poftește împotriva duhului, iar duhul împotriva trupului, căci acestea se împotrivesc unul altuia” (Galateni 5, 16-24).

Există chiar și o parabolă despre acest război interior care se dă între rău și bine, pe care o relatează teologul Konstantin Zorin.

Un bătrân îi spunea nepotului său că în lăuntrul nostru trăiesc doi lupi. Unul este întruchiparea răului și a păcatelor: ura, lăcomia, minciuna, invida. Celălalt întruchipează binele, adică iubirea, cumpătarea, adevărul, mila, dreptatea.

Acești doi lupi sunt într-o continuă vrajbă și luptă. Nepotul l-a întrebat apoi pe bunicul său care din acești lupi învinge.

Iar bătrânul i-a răspuns, cu multă înțelepciune, că va câștiga lupul pe care îl hrănește fiecare.

În acest război cu noi înșine trebuie să luptăm de partea îngerului păzitor și al binelui. Doar așa vom putem afla pacea cu noi înșine și cu Dumnezeu.

Cu cât ne aplecăm mai mult spre rău, cu atât patimile din noi cresc și lupul cel rău se scoală împotriva noastră, ucigându-ne în cele din urmă sufletul.

Citește și: Războiul gândurilor și paza minții – care sunt strategiile de luptă – Părintele Teologos

Sursă articol: Konstantin V. Zorin, Pilda celor doi lupi din interiorul nostru – care dintre ei va câștiga? Doxologia: https://doxologia.ro/pilda-celor-doi-lupi-din-interiorul-nostru-care-dintre-ei-va-castiga