Doamne, nu mă judeca, vindecă-mă! Gheron Iosif Vatopedinul
De câte ori vei cădea, ridică-te și te vei mântui, spun sfinții părinți. La această revigorare sufletească trebuie să alergăm îndată după ce am făcut vreo greșeală sau vreun păcat.
Dumnezeu nu se supără pe noi pentru că greșim, ci pentru că suntem nepăsători, spunea Arhimandritul Arsenie Papacioc.

Doamne, nu ma judeca, vindeca-ma: Libraria Bonifaciu
Dumnezeu ne-a lăsat la îndemână pocăința ca pe cel mai bun leac vindecător al sufletului rănit de păcat.
Ne-a lăsat darul spovedaniei, care prin mărturisirea sinceră a păcatelor aduce curățirea și înnoirea noastră.
Să nu zăbovim în a alerga la Dumnezeu pentru a ne mărturisi păcatele îndată ce le-am făcut. Cu cât mai mult zăbovim, cu atât mai mult ne împovărăm și ne deznădăjduim sau devenim chiar ignoranți.
Părintele Iosif Vatopedinul se ruga foarte simplu și sincer.
„Îndată ce vedem slăbiciunile noastre și faptul că ne încovoiem și nu mai putem, ne întoarcem imediat cu adâncă smerită cugetare, cădem la picioarele Lui, la rănile Lui însângerate și zicem:
„Atotbunule, am păcătuit! Iartă-mă! Eu sunt pricina ticăloșiei mele. Patimile mele m-au sugrumat și am devenit așa”.
Lui Dumnezeu trebuie să ne adresăm ca unui Tată bun, Care este iubire, iertare și milă.
„Rog iubirea Ta cea Părintească: nu mă judeca, vindecă-mă! Pentru asta ai venit”
Nu trebuie să ne înspăimântăm de Dumnezeu sau să ne temem să ne apropiem. Inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi, spune Proorocul David în Psamul 50.
El vorbește din cunoștință de cauză, ca unul care a gustat amărăciunea și umilința păcatul, dar și iertarea imediată pe care i-a dat-o Dumnezeu pe măsura pocăinței sale.
Dumnezeu este îndelung-răbdător, multi-milostiv și lesne iertător. Nu se mânie în fiecare zi pentru păcatele noastre, spune în Cartea Psalmilor, ci așteaptă să ne întoarcem.
Așteaptă pocăința și îndreptarea noastră. Dumnezeu nu ne judecă atâta timp cât ne smerim și dorim să ne vindecăm de patimi.
Citește și – Când mergi la spovedanie, nu mergi la Judecătorul Cel asupru, ci la Medicul Cel iscusit
Să luăm îndrăzneală din cuvintele Mântuitorului Care n-a venit să judece lumea, ci să mântuiască lumea.
„Nu ai venit ca să judeci, după cum ai și zis, ci ai venit ca să mântuiești pe cei păcătoși. Și ne-ai spus că sângele Tău ne va curăți de tot păcatul”.
Iată cât de simplu și adevărat se adresează Gheronda Iosif Vatopedinul Părintelui Celui Bun:
„De aceea, stăruim, rugându-ne și cerând Părinteasca Ta iubire: „Nu ne părăsi!”
Nimeni nu trebuie să se deznădăjduiască de căderea în păcate. Însă această nădejde în Dumnezeu trebuie însoțită de o pocăință fierbinte.
„Nu este un motiv de întristare când avem pe Dumnezeu ca salvator, când ne poate ierta de toate păcatele noastre! Nu există! Pentru că orice om care a greșit se căiește”.
Unul din multele paradoxuri ale ortodoxiei este acela că te căiești și te bucuri în același timp. „Te bucuri pe undeva în tine că ți-a trimis Dumnezeu pocăința în dar„.
Citește și – Prin spovedanie, păcatele săvârșite nu se mai pomenesc nici la vămi, nici la Judecată
Surse articol:
1. Orthodoxia, Atotbunule, iartă-mă! Gheronda Iosiv Vatopedinul: https://www.youtube.com/watch?v=TvqcRHM8imc&ab_channel=Orthodoxia
2. Arhimandritul Arsenie Papacioc, Pocăința făcută cu bucurie sau cu o oarecare întristare a inimii, Doxologia: https://doxologia.ro/cuvinte-duhovnicesti/pocainta-facuta-cu-bucurie
Foarte frumos articol!! Bunicutul Iosif era o adevărată enciclopedie sau mai bine spus o filocalie vie, plin da Duhul lui Dumnezeu!!! Va mulțumim pentru ca existați și publicați asa ceva!
Mulțumim pentru aprecieri! Ne bucurăm că articolele noastre sunt de folos.