Părintele Iulian Prodromitul: Dacă ai necazuri, la orice oră să strigi la Dumnezeu!

Dacă lucrurile au început să scârție în viața ta și necazurile te împresoară, nu te spăimânta.

Necazurile sunt semnul că Dumnezeu te cercetează. De aceea, în loc să te lamentezi și să te îngrijorezi, mai bine fă rugăciune. Roagă-L pe Dumnezeu să îți descopere taina suferinței tale și să te îndrepte pe calea cea bună.

Parintele Iulian Prodromu: Daca ai necazuri, la orice ora sa strigi la Dumnezeu: Sfantul Munte Athos

„Oamenii se plâng azi că le merge greu. Unii ar vrea să se apropie de Dumnezeu și să ceară ajutor, dar motivează că nu au timp”.

Chiar dacă pare că Dumnezeu ne-a părăsit în necazuri, El este mai aproape de noi decât atunci când ne mergea bine.

Pe Dumnezeu Îl putem „accesa” oricând și oriunde. Fără niciun fel de pregătire. Din starea în care ești, strigă la Dumnezeu. Sufletul știe ce să spună și cum să se roage înaintea Lui, dacă-l lăsăm să vorbească și să se exprime.

Din durerea lui va putea să înalțe la Dumnezeu o plângere și o rugăciune curată, sinceră, autentică.

„Dumnezeu nu vrea de la noi să citim zeci de acatiste și toată psaltirea de câteva ori pe zi, dacă mintea noastră zboară la alte lucruri. El vrea inima noastră, adică să-i vorbim direct și cu simplitate. Să fim sinceri, fără să căutăm formule de adresare”.

Când vrem să Îi vorbim lui Dumnezeu, putem începe cu o rugăciune de mulțumire: „Mulțumescu-Ți Ție, Doamne, că-mi permiți să vorbesc tu Tine, Dumnezeu”. Și atunci îi spui toate lucrurile astea: „Iartă-mă, Doamne, că am greșit. Orice am gândit, orice am făcut, în fața Ta s-au petrecut. Iar eu nesimțitor eram și la Tine nu mă gândeam”.

O astfel de rugăciune face inima să se înmoaie, să se smerească și să verse lacrimi care ne apropie de Dumnezeu.

Deși este Cea mai importantă Persoană din viața noastră, Dumnezeu nu are momente în care este indisponibil sau în care nu poate fi „contactat”.

„Îl găsești, omule, pe Dumnezeu, Îl găsești. De ai necazuri, la orice oră trebuie să strigi: „Doamne, ajută-mă!” Și așa, oriunde te-a afla, Îl ai pe Dumnezeu cu tine”. 

Așa cum Îi ieșeau în cale Mântuitorului oamenii bolnavi sau strigau în urma Lui să îi ajute, tot așa trebuie să facem și noi.

Chiar dacă Dumnezeu este necuprins de mintea omenească și de ochii noștri trupești, nu înseamnă că El nu există. Dimpotrivă, Dumnezeu este omniprezent. Nu există niciun loc din lumea aceasta în care El să nu fie.

Așa cum El este de față, așa și noi trebuie să ne aflăm ca și cum am sta dinaintea Lui.

„Să ai prezența lui Dumnezeu și frica Lui. Adică oriunde te-ai afla, să fii, să te porți, să gândești cu conștiința că ești în fața lui Dumnezeu, că așa și este. Noi suntem în fața lui Dumnezeu”.

Având conștiința prezenței lui Dumnezeu, nu ne mai este frică. Nu ne mai temem cu privire la ce se va întâmpla cu noi. Avem certitudinea că Dumnezeu se află la cârma vieții noastre și ne rânduiește toate spre folos.

„Dumnezeu este viu, lucrător, tot timpul aproape și gata să ne ajute. În mâna Lui stau toate, și viața și moartea”.

Sursă articol: Părintele Iulian Lazăr, Mănăstirea Suruceni, Noi nu știm să ne rugăm cum trebuie: https://manastireasuruceni.md/sfaturi-duhovnicesti/noi-nu-stim-sa-ne-rugam-cum-trebuie.html